În ianuarie 2025, administrația Trump a decis să întrerupă complet finanțarea către OMS, o mișcare care a fost justificată oficial prin „necesitatea de a reevalua eficiența cheltuielilor internaționale”. În realitate, această decizie a fost precedată de critici dure la adresa OMS din partea fostului președinte american, care acuza organizația de „favorizarea Chinei” în gestionarea pandemiei de COVID-19. Indiferent de motive, efectele sunt devastatoare: bugetul OMS s-a prăbușit cu peste 40%, iar programele de supraveghere epidemiologică, răspuns rapid și asistență tehnică pentru țările vulnerabile au fost paralizate.
„Nu este o coincidență că, imediat după aceste tăieri, am văzut reapariția Ebola în Africa Centrală și o creștere alarmantă a cazurilor de hantavirus în America Latină”, a declarat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, în fața delegaților. „Când slăbești sistemele de sănătate publică, bolile nu așteaptă. Ele lovesc exact acolo unde apărarea este cea mai fragilă.”
Ebola, o boală virală hemoragică cu o rată a mortalității de până la 90%, a reapărut în Republica Democratică Congo și în Uganda, după o perioadă de relativă liniște. Echipele OMS, care în trecut reușeau să izoleze focarele în câteva săptămâni, acum nu mai au resursele necesare pentru a trimite specialiști, a asigura logistica sau a stoca vaccinuri. „Avem nevoie de 50 de milioane de dolari doar pentru a răspunde la acest focar de Ebola, dar bugetul nostru de urgență este gol”, a explicat un oficial OMS sub protecția anonimatului.
În același timp, hantavirusul – o infecție transmisă de rozătoare, care poate provoca sindrom pulmonar sever – a înregistrat o creștere explozivă în Argentina, Chile și Brazilia. Fără fonduri, OMS nu poate sprijini campaniile de deratizare, educația sanitară sau testarea rapidă. „Hantavirusul este un indicator al colapsului sistemelor de sănătate publică”, a spus Dr. Carissa Etienne, directoarea Organizației Panamericane a Sănătății. „Când oamenii nu mai au acces la apă curată, la locuințe sigure sau la servicii medicale de bază, bolile zoonotice devin o amenințare permanentă.”
Tăierile de fonduri nu afectează doar răspunsul la epidemii, ci și capacitatea OMS de a coordona cercetarea, de a emite ghiduri terapeutice și de a monitoriza apariția de noi agenți patogeni. În lipsa unei finanțări stabile, organizația a fost nevoită să reducă personalul cu 30% și să închidă birouri regionale în Africa și Asia. „Este ca și cum ai scoate paznicii de la porțile unui oraș și te-ai mira apoi că hoții intră nestingheriți”, a comentat un expert în sănătate globală.
Reacțiile la declarațiile șefului OMS au fost împărțite. Statele Unite, reprezentate la Geneva de un diplomat de rang inferior, au respins acuzațiile, susținând că „fiecare țară are dreptul să-și prioritizeze cheltuielile”. În schimb, Uniunea Europeană și China au promis fonduri suplimentare, dar insuficiente pentru a acoperi gaura bugetară lăsată de americani. „Nu putem înlocui 1,2 miliarde de dolari peste noapte”, a recunoscut un oficial european.
În spatele cifrelor și declarațiilor oficiale, se află povești umane cutremurătoare. În satul Bikoro din Congo, o mamă a trei copii a murit de Ebola pentru că ambulanța care trebuia să o transporte la centrul de tratament nu avea combustibil. În Argentina, un tânăr de 22 de ani a decedat din cauza hantavirusului după ce a așteptat trei zile un test de diagnosticare, într-un spital care nu mai primea fonduri OMS pentru reactivi. Aceste tragedii sunt consecințe directe ale deciziilor politice luate la mii de kilometri distanță.
Specialiștii atrag atenția că, pe termen lung, tăierile de fonduri nu doar că vor crește numărul de victime, ci vor submina încrederea în cooperarea internațională. „Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că nici o țară nu este în siguranță până când toate țările nu sunt în siguranță”, a reamintit Dr. Tedros. „Dacă abandonăm acum OMS, vom plăti un preț mult mai mare mai târziu – în vieți, în bani și în stabilitate globală.”
În timp ce dezbaterile continuă la Geneva, virusurile nu așteaptă. Fiecare zi de întârziere în restabilirea finanțării înseamnă mai multe cazuri, mai multe decese și un risc crescut ca aceste focare să scape de sub control. Lumea se află într-un moment de răscruce: fie investește în sănătatea globală, fie acceptă că bolile vor deveni o parte obișnuită a peisajului umanitar.
De ce este important:
Acest articol evidențiază legătura directă dintre deciziile politice și crizele sanitare globale. Tăierile de fonduri către OMS nu sunt doar o problemă birocratică, ci au consecințe reale, măsurabile în vieți pierdute. Înțelegerea acestui mecanism este crucială pentru cetățeni, pentru a putea cere socoteală liderilor și pentru a susține finanțarea adecvată a instituțiilor care ne protejează de epidemii. Fără o OMS puternică, niciun sistem național de sănătate nu este complet sigur.
