Declarația, făcută într-un interviu acordat agenției Reuters și publicată duminică, vine pe fondul unor negocieri securitate care au fost înghețate brusc, în contextul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Al-Shaibani a subliniat că discuțiile privind un acord de securitate, care ar putea duce la retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul sirian, ar putea fi reluate în curând. Cu toate acestea, el a fost extrem de rezervat în ceea ce privește optimismul, afirmând că „este foarte greu să pariezi pe Israel”.
Această poziție aparent contradictorie – deschidere către dialog, dar cu o neîncredere profundă – reflectă realitatea complexă cu care se confruntă noul guvern de la Damasc. Pe de o parte, Siria are nevoie disperată de stabilitate și de recunoaștere internațională pentru a-și reconstrui economia și instituțiile după 14 ani de război civil devastator. Pe de altă parte, Israelul continuă să fie perceput ca o amenințare existențială, mai ales după ce a ocupat teritorii în sud-vestul Siriei și a bombardat în mod repetat ținte militare siriene, invocând motive de securitate.
Al-Shaibani a subliniat că prioritatea absolută a Damascului este oprirea atacurilor israeliene, iar pentru aceasta sunt necesari pași de consolidare a încrederii. El a recunoscut că au existat discuții aproape finalizate pe hârtie, în care ambele părți au căzut de acord asupra unui pachet de măsuri de securitate, dar Israelul a căutat să evite implementarea. „Am convenit pe hârtie aproape totul”, a spus el, referindu-se la un plan care ar include zone de securitate în apropierea frontierei, o zonă tampon sub supravegherea ONU și prezența treptată a forțelor siriene. Cu toate acestea, „nu am văzut că au avut voința reală de a ajunge la un acord”.
Contextul istoric este esențial pentru a înțelege profunzimea acestor declarații. Siria și Israelul se află tehnic în stare de război din 1948, iar Israelul a ocupat Înălțimile Golanului în timpul Războiului de Șase Zile din 1967. Pentru Damasc, problema Golanului este o rană deschisă, iar al-Shaibani a subliniat că prioritatea imediată este oprirea agresiunii, dar „poate că apoi putem deschide subiectele păcii și ale Golanului”. Cu toate acestea, oficialii israelieni au indicat clar că nu sunt dispuși să returneze Golanul noului guvern condus de Ahmed al-Sharaa.
Rolul Statelor Unite este crucial în această ecuație. Washingtonul a încercat să medieze un acord de securitate între Israel și Siria de mai bine de un an, văzând în al-Sharaa un nou aliat în regiune. Cu toate acestea, eforturile au fost complicate de acțiunile Israelului, care a trimis trupe în teritoriul sirian și a atacat active guvernamentale. Trimisul special al SUA pentru Siria, Tom Barrack, a anunțat recent că Washingtonul lucrează la un mecanism pentru a preveni conflictele între Israel, Turcia și Siria. Al-Shaibani a confirmat că nu există încă un acord asupra acestui mecanism, dar a subliniat că acesta trebuie să oprească atacurile și să pregătească terenul pentru un acord de securitate, nu să „consolideze ocupația israeliană”.
Un alt punct sensibil este implicarea Turciei. Israelul a bombardat recent baza aeriană Abu al-Duhur, acuzând Damascul că ar fi permis desfășurarea de trupe turcești acolo. Atât Siria, cât și Turcia au negat aceste acuzații. Al-Shaibani a explicat că Siria se bucură de sprijinul Turciei în instruirea militară și cooperare, la fel cum are relații cu Iordania și Arabia Saudită. El a subliniat că Damascul este recunoscător pentru sprijinul turc în reconstrucția armatei sale și nu va renunța la acest sprijin.
În ciuda tonului aparent conciliant, al-Shaibani a fost extrem de clar în privința neîncrederii: „Nu avem încredere în Israel în acest moment”. El a adăugat că Israelul a încercat să-și mențină securitatea prin forță brută, dar nu a reușit nicăieri. „Cred că negocierile vor relua în curând”, a spus el, dar a avertizat că Siria nu are nevoie de contacte care nu aduc rezultate.
Aceste declarații vin într-un moment extrem de sensibil, la un an de la căderea lui al-Assad, când Siria încearcă să-și găsească un nou loc în peisajul geopolitic regional. Pe de o parte, noul guvern vrea să demonstreze că este un partener responsabil, capabil de dialog și pace. Pe de altă parte, trebuie să răspundă unei populații care a suferit enorm și care este profund suspicioasă față de intențiile Israelului. Este un echilibru delicat, în care fiecare pas greșit poate duce la o nouă escaladare.
În acest context, declarația lui al-Shaibani poate fi interpretată ca o încercare de a testa apetitul Israelului pentru diplomație, dar și ca un semnal către comunitatea internațională că Siria este deschisă la dialog. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Israelul va răspunde pozitiv sau va continua politica sa de forță. Un lucru este cert: în Orientul Mijlociu, nimic nu este simplu, iar fiecare pas către pace este plin de capcane și incertitudini.
De ce este important:
Această declarație a ministrului de externe sirian este semnificativă pentru că marchează o posibilă schimbare de paradigmă în relațiile dintre Siria și Israel, după decenii de conflict și neîncredere. Ea vine în contextul în care noul guvern de la Damasc încearcă să se consolideze și să obțină recunoaștere internațională, iar un acord de securitate cu Israelul ar putea fi un pas crucial pentru stabilizarea regiunii. De asemenea, această deschidere ar putea influența echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, având în vedere implicarea SUA și a Turciei. Dacă negocierile vor reuși, ar putea deschide calea pentru discuții mai ample despre pace și retragerea Israelului din teritoriile ocupate, inclusiv Înălțimile Golanului. În același timp, lipsa de încredere și acțiunile militare continue ale Israelului arată că drumul către pace este lung și plin de obstacole, iar această declarație este doar un prim pas într-un proces complex și incert.
