Declarația lui Trump, făcută în cadrul unui interviu acordat presei americane, a stârnit valuri de indignare și neîncredere în rândul sirienilor, care încă încearcă să-și revină după un deceniu de război civil devastator. „Nu avem nevoie de noi aventuri militare”, a declarat un rezident din Damasc, care a dorit să-și păstreze anonimatul. „Am plătit deja un preț prea mare. Hezbollah este o realitate cu care trebuie să trăim, nu o amenințare pe care să o eliminăm pentru America sau Israel.”
Contextul acestei declarații este complex. Trump, cunoscut pentru abordarea sa neconvențională în politica externă, a sugerat că Israelul ar trebui să „dea o șansă” Siriei să acționeze împotriva Hezbollah, mișcarea șiită libaneză susținută de Iran. Aceasta vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre Israel și Hezbollah, cu raiduri aeriene israeliene frecvente în Siria vizând convoaie de arme și poziții iraniene. Totuși, pentru sirieni, această sugestie sună a o încercare de a externaliza responsabilitatea și de a atrage țara lor într-un nou război.
„Trump nu înțelege realitățile de pe teren”, a comentat un analist politic sirian, contactat telefonic. „Siria este fragmentată, economia este în ruină, iar armata națională nu are capacitatea de a se angaja într-un conflict cu Hezbollah fără a risca o escaladare majoră. Hezbollah nu este doar o miliție; este o forță politică și militară integrată în societatea libaneză și siriană. A încerca să o elimini prin forță ar fi catastrofal.”
Reacțiile oficiale din Siria au fost, de asemenea, prudente. Ministerul de Externe de la Damasc a evitat un răspuns direct, dar surse apropiate guvernului au sugerat că „Siria nu va fi instrumentul nimănui”. În schimb, oficialii au subliniat necesitatea de a se concentra pe reconstrucție și pe recâștigarea suveranității depline asupra teritoriului său, nu pe aventuri militare în afara granițelor.
Hezbollah însuși a reacționat cu ironie. Un purtător de cuvânt al grupării a declarat: „Domnul Trump pare să creadă că poate redesena harta Orientului Mijlociu de la distanță. Hezbollah este o parte integrantă a rezistenței împotriva ocupației israeliene, iar Siria știe asta. Nu vom fi trimiși la luptă unii împotriva altora pentru a satisface capriciile Washingtonului.”
Această situație evidențiază și tensiunile din interiorul administrației Trump. În timp ce unii consilieri, precum Jared Kushner, au promovat o abordare mai conciliantă față de Siria, alții, inclusiv secretarul de stat Mike Pompeo, au susținut o linie dură împotriva Iranului și a aliaților săi. Sugestia lui Trump pare să fie un compromis ciudat: să folosească Siria ca o forță de tampon, fără a implica direct trupe americane.
Pentru sirienii de rând, însă, aceasta este doar o altă dovadă că marile puteri îi tratează ca pe niște pioni. „Am văzut atâtea promisiuni și atâtea intervenții”, a spus un alt locuitor din Damasc. „Americanii au venit, au bombardat, au plecat. Noi am rămas să adunăm bucățile. Acum vor să ne aruncăm din nou în foc. Nu, mulțumim.”
Analiștii subliniază că o confruntare între Siria și Hezbollah ar fi profund contraproductivă pentru stabilitatea regională. Hezbollah a jucat un rol crucial în sprijinirea regimului Assad în timpul războiului civil, iar o ruptură între cele două părți ar putea deschide calea pentru o resurgență a grupărilor extremiste sunnite, precum ISIS. De asemenea, ar putea tensiona relațiile dintre Siria și Iran, principalul susținător al Hezbollah.
În plus, există întrebarea legitimă: ce ar câștiga Siria? Trump nu a oferit niciun stimulent concret, nici ajutor economic, nici recunoaștere diplomatică. Singurul „beneficiu” ar fi acela de a face jocul Israelului și al Statelor Unite, ceea ce pentru majoritatea sirienilor este inacceptabil.
Pe de altă parte, există voci care susțin că Siria ar putea folosi această oportunitate pentru a-și consolida poziția în negocierile internaționale. „Dacă Assad ar accepta să acționeze împotriva Hezbollah, ar putea obține concesii din partea Occidentului, cum ar fi ridicarea sancțiunilor”, a speculat un diplomat european. „Dar riscul este imens: ar pierde sprijinul Iranului și ar declanșa un război civil în interiorul comunității șiite.”
Până la urmă, respingerea categorică a sirienilor arată că aceștia nu mai sunt dispuși să fie marionete în jocurile de putere globale. După ani de suferință, ei cer pace și reconstrucție, nu noi conflicte. Trump poate face declarații grandioase, dar realitatea de pe teren este mult mai nuanțată.
De ce este important:
Această respingere a apelului lui Trump subliniază limitele influenței americane în Orientul Mijlociu și dorința tot mai mare a statelor din regiune de a-și urma propriile interese, nu pe cele ale marilor puteri. De asemenea, evidențiază fragilitatea echilibrului regional, unde orice mișcare greșită poate declanșa o escaladare periculoasă. Pentru cititori, este un semnal că diplomația și înțelegerea contextului local sunt esențiale, iar soluțiile simpliste, precum „lasă-i pe alții să se lupte”, nu fac decât să adâncească haosul.
