„Cu mare dezamăgire, pe 2 mai 2026, Spirit Airlines a început o lichidare ordonată a operațiunilor noastre, cu efect imediat”, a declarat compania într-un comunicat emis sâmbătă dimineața. „Toate zborurile au fost anulate, iar serviciul pentru clienți nu mai este disponibil. Suntem mândri de impactul modelului nostru ultra-low-cost asupra industriei în ultimii 34 de ani și speram să ne servim oaspeții mulți ani de acum înainte.”
Spirit, cu sediul în Florida de Sud, s-a confruntat cu o presiune financiară tot mai mare din cauza războiului din Iran, care a dus la creșterea vertiginoasă a prețului combustibilului pentru avioane. Dar problemele sale erau mai profunde. A noua companie aeriană din SUA (după numărul de locuri) s-a confruntat cu o concurență sporită din partea rivalilor mai mari, care au adoptat unele dintre aceleași strategii care făcuseră Spirit de succes.
Spirit a fost un pionier printre transportatorii ultra-low-cost, menținând tarifele scăzute prin eliminarea facilităților pe care călătorii le considerau de la sine înțelese. Dar companiile aeriene tradiționale mai mari au răspuns cu propriile tarife economy de bază, îngreunând supraviețuirea Spirit. Compania a încercat să se vândă unui rival mai mare, acceptând o ofertă de 3,8 miliarde de dolari de la JetBlue după o licitație în 2023. Dar Departamentul de Justiție al SUA a dat în judecată pentru a bloca înțelegerea, argumentând că fuziunea ar dăuna consumatorilor atenți la buget. Un judecător federal a fost de acord și a respins achiziția.
Compania a depus cerere de faliment de două ori din 2024, încercând să iasă ca o operațiune mai suplă și mai competitivă. Dar combinația dintre costurile crescânde ale combustibilului și schimbările din industrie s-a dovedit prea greu de depășit. „Când ești un transportator low-cost, prin definiție te bazezi pe un avantaj de cost. Și ei nu mai au acest avantaj”, a declarat Shye Gilad, fost pilot de linie și profesor la McDonough School of Business a Universității Georgetown. „Pur și simplu nu mai au multe opțiuni.”
În ultimele săptămâni, Spirit a purtat discuții cu administrația Trump pentru o înțelegere care ar fi oferit o infuzie de 500 de milioane de dolari în schimbul unei participații potențial semnificative în companie. Dar au existat dezacorduri în cadrul administrației cu privire la înțelepciunea finanțării salvării. Vineri, Trump le-a spus jurnaliștilor de la Casa Albă că ar dori să aibă șansa de a salva locurile de muncă ale angajaților Spirit, dar a spus că ar trebui să fie „o afacere bună”. „Dacă îi putem ajuta, o vom face. Dar noi trebuie să fim pe primul loc. Suntem pe primul loc”, a spus Trump.
În timpul falimentului, operațiunile Spirit s-au redus. În februarie, compania avea o cotă de piață de 3,9% din pasagerii americani, în scădere de la 5,1% în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor de la firma de analiză aviatică Cirium. Cota de piață a Spirit urma să scadă și mai mult, la 1,8% în mai, ceea ce ar fi făcut-o a noua companie aeriană din țară. Dar chiar și cu o amprentă mică, susținătorii consumatorilor spun că Spirit a avut un efect important asupra tarifelor, oferind concurență companiilor aeriene tradiționale mai mari pe rutele pe care le opera. „Nu trebuie să zbori cu un transportator mic pentru a beneficia de prezența sa, deoarece aceasta va reduce tarifele celor mari”, a spus William McGee, cercetător senior la American Economic Liberties Project. Fără Spirit pe acele rute, el a prezis că „toată lumea va plăti mai mult”.
De ce este important:
Colapsul Spirit Airlines nu este doar o poveste despre o companie care a dat faliment; este un semnal de alarmă pentru întreaga industrie aeriană low-cost și pentru consumatori. Spirit a fost un pionier al modelului ultra-low-cost, forțând marile companii să reducă prețurile și să inoveze. Dispariția sa lasă un gol pe piață, ceea ce înseamnă că pasagerii vor plăti mai mult pe rutele unde Spirit opera. De asemenea, eșecul negocierilor pentru o salvare federală ridică întrebări despre rolul guvernului în salvarea companiilor aflate în dificultate, mai ales într-un context geopolitic tensionat (războiul din Iran) care a dus la creșterea prețului combustibilului. Pentru România, aceasta este o lecție despre cât de fragilă poate fi concurența în industrii cu marje mici și despre cum deciziile politice și economice globale pot afecta direct buzunarul călătorilor.
