Prim-ministrul britanic Keir Starmer a confirmat luni, într-o declarație fermă acordată BBC Radio, că Regatul Unit nu va participa la blocada militară a Strâmtorii Hormuz, anunțată de președintele american Donald Trump în contextul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Starmer a subliniat cu claritate că țara sa „nu va fi târâtă" în acest conflict, menținând totodată o poziție diplomatică echilibrată, care să evite confruntarea directă cu Washingtonul, relatează corespondentul Al Jazeera Rory Challands de la Londra.
Strâmtoarea Hormuz reprezintă una dintre cele mai strategice artere de navigație la nivel mondial, conectând Golful Persic cu Oceanul Indian. În perioade de pace, aproximativ 20% din rezervele mondiale de petrol traversează această cale navigabilă esențială, ceea ce face din ea o miză geopolitică și economică de primă importanță pentru întreaga planetă. De la izbucnirea războiului, traficul maritim prin strâmtoare a fost sever restricționat, Iranul permițând trecerea doar pentru vasele care deservesc țări considerate prietene, printre care China.
În opinia lui Starmer, redeschiderea completă a strâmtorii este o prioritate absolută. „Este, în opinia mea, vital să redeschidem strâmtoarea și să o facem pe deplin funcțională. Aici ne-am concentrat toate eforturile în ultimele săptămâni și vom continua să facem acest lucru", a declarat premierul britanic. Această poziție reflectă îngrijorarea profundă a Londrei cu privire la impactul pe care închiderea strâmtorii l-ar putea avea asupra piețelor energetice globale și, implicit, asupra economiei britanice și mondiale.
Anunțul blocadei a fost făcut de Statele Unite, prin intermediul Comandamentului Central al armatei americane (CENTCOM), care a precizat că toate navele care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene vor fi blocate începând cu ora 14:00 GMT. Potrivit comunicatului oficial, „blocada va fi aplicată imparțial vaselor din toate națiunile care intră sau ies din porturile iraniene și zonele costiere, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman". Cu toate acestea, forțele americane au menționat că nu vor împiedica vasele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz spre și dinspre porturi non-iraniene.
Într-o postare extinsă pe rețelele de socializare, președintele Trump a explicat că obiectivul său este de a curăța strâmtoarea de mine și de a o redeschide pentru întreaga navigație comercială, insistând că Iranul nu trebuie să profite de pe urma controlului asupra acestei căi navigabile strategice. Totuși, rămâne neclar cum anume va fi aplicată efectiv blocada, având în vedere complexitatea geopolitică și riscurile unei confruntări navale directe.
Critici puternice la adresa deciziei americane au venit din partea mai multor aliați europeni ai SUI. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța și Regatul Unit vor găzdui în zilele următoare o conferință internațională dedicată restabilirii libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Macron a reiterat că niciun efort diplomatic nu trebuie neglijat pentru a pune capăt războiului dintre SUA, Israel și Iran. „Trebuie să folosim toate metodele de convingere și să redeschidem strâmtoarea cât mai curând posibil", a declarat, la rândul său, ministrul turc de externe Hakan Fidan, într-o declarație acordată agenției de știri Anadolu.
Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a fost și mai tranșantă în criticile sale, afirmând că planificata blocadă navală „nu are absolut niciun sens". „Este încă un episod în această spirală descendendă în care am fost târâți cu toții", a spus Robles, reflectând frustrarea crescândă a unor capitale europene față de escaladarea situației din Golf.
Nicole Grajewski, profesor asistent la Centrul de Cercetări Internaționale din cadrul Institutului de Studii Politice din Paris, a oferit o analiză深刻ă a implicațiilor blocadei. În opinia sa, o astfel de măsură nu poate fi considerată „un simplu semnal coercitiv minor", ci reprezintă, în esență, o reluare a ostilităților militare active. „O blocadă navală este un act de război în sine, indiferent de modul în care este etichetată diplomatic", a avertizat Grajewski, subliniind că precedentul creat poate avea consecințe grave pentru ordinea juridică internațională și pentru libertatea navigației în apele internaționale.
China, marele rival geopolitic al Statelor Unite și unul dintre cei mai mari importatori de petrol iranian, a condamnat, de asemenea, planul american. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun, a declarat că „Strâmtoarea Hormuz este o rută comercială internațională esențială pentru bunuri și energie, iar menținerea securității, stabilității și fluxului neîngrădit prin această zonă reprezintă un interes comun al întregii comunități internaționale". Beijingul a îndemnat atât Iranul, cât și Statele Unite să evite reîncingerea ostilităților.
Situația din Strâmtoarea Hormuz rămâne extrem de tensionată, iar poziția Regatului Unit, deși fermă în refuzul de a se alătura blocadei, reflectă o dilemă diplomatică complexă pentru Londra. Pe de o parte, guvernul Starmer dorește să evite o implicare directă în războiul din Golf, iar pe de altă parte, trebuie să gestioneze relația transatlantică cu Casa Albă, aliatul strategic tradițional al Marii Britanii. În acest context, conferința franco-britanică anunțată de Macron și continuarea eforturilor diplomatice par să reprezinte singura cale realistă spre dezescaladare, într-un moment în care tensiunile internaționale ating un punct critic fără precedent în această regiune.
Starmer declară că Regatul Unit nu va susține blocada americană a Strâmtorii Hormuz
