Ignorarea recomandărilor experților judiciari ar submina grav credibilitatea Statelor Părți și a întregului sistem al Curții Penale Internaționale (CPI).
În urmă cu o săptămână, mai multe mass-media au relatat despre o dezvoltare crucială în cazul disciplinar referitor la acuzațiile de comportament sexual necorespunzător aduse procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan. Un raport confidențial adresat Biroului Adunării Statelor Părți (ASP) a dezvăluit că experții judiciari, însărcinați cu evaluarea concluziilor faptice ale anchetei Organizației Națiunilor Unite, au ajuns în unanimitate la concluzia că nu poate fi stabilită nicio abatere sau încălcare a îndatoririlor de serviciu de către Khan, în conformitate cu cadrul legal existent.
Această concluzie, emanată de la un panel de experți de înaltă calificare, reprezintă un moment decisiv în gestionarea unei crize instituționale fără precedent. Acum, cele 21 de state membre ale CPI reprezentate în birou au responsabilitatea de a decide dacă vor respecta sau se vor abate de la concluzia legală a panelului. Stakes-ul este extrem de ridicat: dacă biroul ar decide să găsească o abatere de o natură mai puțin gravă, acesta ar putea impune sancțiuni lui Khan. Totuși, o constatare a unei abateri grave ar declanșa un vot în plenul Adunării Statelor Părți cu privire la posibilul său destituire din funcție.
Riscul politizării justiției internaționale
În contextul actual, există informații conform cărora o minoritate a membrilor biroului ar exercita presiuni pentru ca raportul experților judiciari să fie ignorat și pentru ca biroul să substituie propriile concluzii celor formulate de panelul de specialiști. Aceasta ar fi o manevră extrem de riscantă și periculoasă pentru viitorul justiției internaționale. Există o îngrijorare profundă că o astfel de abordare ar submina calitatea deciziilor ulterioare în cazul lui Khan și ar deteriora grav integritatea cadrului de guvernanță al CPI. Mai mult, ar ridica semne de întrebare serioase cu privire la credibilitatea statelor părți și la angajamentul lor față de statul de drept în administrarea curții.
Este esențial de menționat că această poziție este perfect compatibilă cu convingerea fermă că trebuie să existe toleranță zero pentru abuzurile sexuale și alte forme de hărțuire la locul de muncă în orice organizație, fie ea publică sau privată. Acest principiu este cu atât mai valabil în instituțiile dedicate justiției internaționale și luptei împotriva impunității pentru cele mai grave crime. Responsabilizarea pentru orice astfel de abuz este absolut neguvernabilă și nu poate fi negociată.
Cu toate acestea, în special în cazurile cu o încărcătură politică ridicată, respectarea strictă a procedurilor legale, a celor mai înalte standarde de luare a deciziilor și a statului de drept are o importanță capitală. Aceste măsuri sunt vitale pentru a preveni deciziile neîntemeiate, amestecul politic și abuzul de putere. Aceste două principii – toleranța zero față de abuz și respectarea due process-ului – nu sunt în contradicție. Pentru adevărații apărători ai justiției, scopul nu justifică mijloacele.
Rolul crucial al independenței judiciare
Este adevărat că, din punct de vedere strict legal, biroul nu este obligat de concluziile panelului: experții au îndeplinit o funcție consultativă, iar raportul lor nu este formal obligatoriu. Totuși, mandatul lor a fost clar: să asiste biroul în atingerea unei decizii credibile și bine fundamentate cu privire la evaluarea legală a concluziilor faptice din raportul de investigație al ONU. Întrebarea adresată panelului a fost strict juridică: să ofere o caracterizare legală a faptelor stabilite de investigatorii ONU. Constatările faptice sunt distincte de simplele acuzații sau de dovezile pe care se bazează, iar panelul, judecând după rapoartele media, nu a depășit această linie de demarcație.
Diplomații ar trebui să se abțină de la a-și asuma rolul de experți judiciari în acest stadiu, mai ales acum că un astfel de aviz judiciar a fost deja emis. În calitate de organism politic, biroul a recunoscut inițial că nu se află într-o poziție favorabilă pentru a face această determinare legală pe cont propriu – o recunoaștere logică, având în vedere riscurile de politizare a procesului și pierderea credibilității oricărui rezultat. Prin urmare, a mandatat un organism nepolitic, cvasi-judiciar – un panel de experți judiciari cu expertiză și experiență relevantă – pentru a efectua acea evaluare. Aceasta a fost o decizie sănătoasă și echilibrată.
Integritatea curții și a sistemului Statutului de la Roma este în joc ca niciodată. Având în vedere gravitatea și complexitatea acestui caz, a fost adecvat ca evaluarea legală să fie încredințată unui organism independent și imparțial de experți judiciari. În contexte politic încărcate, astfel de organisme sunt cele mai bine plasate pentru a asista decidenții politici în atingerea unor concluzii atât bine fundamentate, cât și credibile – și, pe cât posibil, izolate de influența politică.
Pericolul unui „proces regizat”
Acesta a fost exact obiectivul pe care biroul a urmărit să-l atingă. A dezvoltat o procedură inedită pentru a fi aplicată acestui caz și a ales și numit personal experții judiciari. Conform dezvăluirilor publicate de The New York Times, panelul a fost compus din trei judecători seniori extrem de respectați, cu o integritate impecabilă și o vastă experiență în cele mai înalte instanțe naționale și internaționale. Însărcinați cu analiza legală a constatărilor faptice ale investigatorilor ONU, aceștia au îndeplinit sarcina pentru care au fost mandatați – acolo unde astfel de constatări fuseseră făcute.
Dar acum, după ce procesul și-a urmat cursul și panelul a ajuns la concluzii după trei luni de muncă intensivă, unele state și organizații pentru drepturile omului sunt pregătite să le ignore pur și simplu pentru că nu sunt de acord cu rezultatul. Aceasta ridică o întrebare fundamentală: de ce a fost inițiat un proces cvasi-judiciar dacă rezultatul său poate fi respins atât de ușor? Suntem convinși că, având în vedere stadiul actual și natura procesului adoptat, raportul panelului ar trebui să fie tratat cu respectul cuvenit de către birou și luat în serios, nu respins cu ușurință, de statele membre ale CPI.
Dacă statele ar decide să substituie propriile concluzii, rezultatul ar fi și mai problematic decât dacă niciun panel nu ar fi fost înființat. Ignorarea raportului va crea impresia că panelul a fost necesar doar pentru a asista statele în atingerea unei singure concluzii specifice, prestabilite. Spectrul unui proces regizat devine din ce în ce mai evident. Mai mult, dacă statele nu sunt de acord cu panelul, trebuie să ne întrebăm: pe baza căror constatări faptice și pe baza cărei analize legale? Biroul ar avea nevoie de o fundație foarte solidă pentru a se abate de la concluziile experților judiciari. Dar, în mod realist, acesta nu poate nici să efectueze o investigație ulterioară pentru a colecta dovezi suplimentare, nici să se angajeze într-o analiză legală de novo.
În concluzie, respingerea raportului experților judiciari și substituirea cu judecata proprie a biroului ar fi dăunătoare pentru statul de drept, pentru procesul echitabil și pentru integritatea determinării legale cu privire la existența sau inexistența unei abateri din partea Procurorului Khan. De asemenea, ar submina autoritatea mecanismului panelului judiciar, acum codificat în regulile CPI pentru orice situații similare viitoare. Luarea deciziilor politice nu ar trebui să înlocuiască o evaluare legală efectuată în conformitate cu cele mai înalte standarde de competență judiciară, independență și imparțialitate – standarde pe care însuși organismul politic a insistat să le respecte. Implicația că forma legală a fost folosită doar ca o acoperire pentru puterea arbitrară ar fi greu de evitat. Ne temem că acest lucru ar cufunda sistemul CPI mai adânc într-o criză deja existentă, fără a oferi soluția pe care unii ar putea să o sperie. Statele membre ale CPI știu prea bine că acesta este un cost pe care nu și-l pot permite, în special în acest moment critic pentru instanță.
Statele membre ale Curții Penale Internaționale nu ar trebui să ignore concluziile experților judiciari în cazul lui Karim Khan
