O nouă escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu a zguduit joi dimineața regiunea, după ce Statele Unite au lansat un val masiv de atacuri aeriene asupra Iranului, iar Teheranul a răspuns imediat prin lovirea unor ținte din Bahrain, Kuweit și Qatar. Acest schimb de focuri amenință din nou acordul interimar de încetare a focului, menit să pună capăt războiului din Golful Persic, un conflict care a început pe 28 februarie cu atacuri americane și israeliene.
Potrivit informațiilor provenite din surse oficiale și relatări de presă, atacurile americane au vizat aproximativ 90 de ținte din întreaga Iran, inclusiv infrastructură militară, porturi și poduri. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a publicat imagini alb-negru care arată lovituri asupra unei piste de aeroport și a unor lansatoare de rachete. „Forțele americane rămân vigilente, letale și pregătite să execute operațiunile ordonate de comandantul-șef”, a declarat CENTCOM într-un comunicat.
Atacurile au venit la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că recentele atacuri iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz au marcat sfârșitul fragilului armistițiu. „Acest lucru este în retribuție pentru bombardarea navelor de ieri de către Iran. Dacă se mai întâmplă din nou, va fi mult mai rău!”, a scris Trump pe platforma sa de socializare, postând și videoclipuri cu ceea ce a spus că sunt explozii în Iran.
Riposta Iranului: atacuri asupra Bahrainului, Kuweitului și Qatarului
Iranul nu a întârziat să răspundă. Gardienii Revoluției au revendicat atacuri asupra Bahrainului și Kuweitului, iar sirenele au sunat de cel puțin două ori în Bahrain, unde se află sediul Flotei a 5-a a Marinei SUA. Armata Kuweitului a anunțat că interceptează activ drone și rachete inamice. Deocamdată, nu există informații imediate despre pagube materiale în cele trei țări arabe din Golf.
În Iran, mass-media de stat a raportat explozii în mai multe locații, inclusiv în Bushehr, unde se află complexul centralei nucleare iraniene, și în orașele-port din sud: Chabahar, Konarak, Bandar Abbas și Sirik. În provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, cel puțin trei persoane au fost ucise, potrivit relatărilor oficiale. În Iranshahr, autoritățile au anunțat că un atac a ucis un pompier la un aeroport. Aceste decese se adaugă celor cel puțin nouă persoane ucise în atacurile de miercuri.
Pentru prima dată din aprilie, atacurile americane au vizat și poduri iraniene. Mass-media de stat a raportat o lovitură asupra unui pod de cale ferată în provincia Golestan, din nord-estul Iranului, iar Gardienii Revoluției au spus că două poduri au fost atacate pe ruta către Mashhad, unde oficialii plănuiesc să îl înmormânteze pe regretatul ayatollah Ali Khamenei joi. Nu este clar dacă atacul din Golestan este același cu cel menționat de Gardă.
Contextul: un armistițiu fragil și amenințări reciproce
Conflictul din Golful Persic a început pe 28 februarie cu atacuri americane și israeliene asupra Iranului, iar de atunci s-au înregistrat mai multe încercări de încetare a focului. Cel mai recent acord interimar, mediat de puteri regionale și internaționale, a fost pus în pericol de atacurile repetate asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz, prin care trecea o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial înainte de război.
Trump a alimentat temerile că războiul ar putea reizbucni, declarând că acordul interimar „s-a terminat”, deși a adăugat că va permite continuarea negocierilor. „Pentru mine, cred că s-a terminat”, a spus Trump, întrebat despre statutul armistițiului. El a adăugat că reprezentanții americani pot continua discuțiile, dar s-a arătat sceptic în privința rezultatului: „Pot vorbi, dar cred că își pierd timpul”.
Iranul a reacționat prompt. Vice-ministrul de externe, Kazem Gharibabadi, un negociator de top, a replicat pe X că declarațiile lui Trump „nu sunt un semn de putere, ci o recunoaștere a eșecului” politicii americane față de Iran. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, un alt negociator-cheie, a fost și mai dur: „America încă nu a învățat că bullying-ul și încălcarea promisiunilor nu mai sunt fără costuri. Să fiu clar: dacă lovești, vei fi lovit”.
Implicații economice și geopolitice
Atacurile au dus la o creștere imediată a prețurilor petrolului, iar analiștii se tem că un conflict reînnoit ar putea cuprinde întregul Orient Mijlociu și ar putea opri din nou transporturile de energie prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a reînnoit și amenințările anterioare de a lovi infrastructura civilă iraniană, inclusiv centrale electrice și instalații de desalinizare, și de a captura insula Kharg, prin care trece aproximativ 90% din exporturile de petrol iraniene.
„Pentru mine, cred că s-a terminat”, a repetat Trump, adăugând că „orice se va întâmpla se va întâmpla foarte repede”. El a sugerat, de asemenea, că armata americană ar putea „pur și simplu să termine treaba”. Aceste declarații au stârnit îngrijorări în rândul aliaților și al piețelor financiare, deja afectate de incertitudinea globală.
Analiză: O spirală a violenței care scapă de sub control
Escaladarea actuală pare să fie cea mai gravă de la începutul războiului. Atacurile asupra podurilor și infrastructurii civile sugerează o schimbare de tactică, iar implicarea directă a statelor arabe din Golf – chiar și ca ținte – ar putea atrage și mai mulți actori în conflict. Bahrain, Kuweit și Qatar sunt aliați cheie ai SUA în regiune, iar loviturile asupra lor reprezintă un avertisment serios din partea Iranului.
De asemenea, este posibil ca atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz să reflecte o divizare în cadrul conducerii iraniene, între hard-linieri care doresc o confruntare directă și moderati care caută o soluție negociată. Negocierile pentru un acord permanent de pace par acum mai departe ca niciodată.
Pe de altă parte, Trump pare să oscileze între amenințări și oferte de negociere, ceea ce creează confuzie și instabilitate. Declarațiile sale că armistițiul „s-a terminat” contrazic eforturile diplomaților americani care încă încearcă să salveze acordul.
Reacții internaționale
Până acum, comunitatea internațională a reacționat cu prudență. Națiunile Unite au cerut reținere și revenirea la masa negocierilor, în timp ce Uniunea Europeană și-a exprimat „îngrijorarea profundă”. Rusia și China, care au relații strânse cu Iranul, au condamnat atacurile americane și au cerut încetarea imediată a ostilităților.
În regiune, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, deși nu au fost vizate direct, urmăresc cu atenție evoluțiile, temându-se că războiul s-ar putea extinde. Israelul, care a participat la atacurile inițiale din februarie, nu a comentat încă oficial.
Concluzie: Un viitor incert
Cu fiecare nou atac, perspectiva unei păci durabile în Golful Persic pare să se îndepărteze. Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru economia globală, rămâne un câmp de luptă, iar civilii din Iran și din statele arabe plătesc prețul cel mai mare. Rămâne de văzut dacă diplomația va reuși să oprească această spirală a violenței sau dacă lumea se îndreaptă spre un conflict regional de proporții.
De ce este important:
Acest articol evidențiază o escaladare majoră a conflictului dintre SUA și Iran, care amenință nu doar stabilitatea Orientului Mijlociu, ci și economia globală, prin posibila întrerupere a transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz. Înțelegerea dinamicii acestui conflict este crucială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice și impactul asupra piețelor energetice și securității internaționale.
