„Vom da Ucrainei dreptul de a fabrica sisteme Patriot. Le vom arăta cum să le producă. Cred că le pot fabrica destul de repede”, a declarat Trump, lăudându-l pe Zelenski pentru „o treabă uimitoare” și „eficiența” sa în gestionarea conflictului. Decizia reprezintă o schimbare radicală față de poziția anterioară a administrației americane, care se opusese ferm producerii de Patriot în afara Statelor Unite.
Summitul a început însă tensionat. Trump a criticat dur partenerii europeni pentru că nu sprijină eforturile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei și pentru că refuză să participe la campania militară împotriva Iranului. Președintele american a numit Spania „un partener teribil în NATO” și a reînnoit amenințările cu întreruperea comerțului. Premierul danez Mette Frederiksen a reacționat ferm, declarând că Danemarca este „gata să apere fiecare centimetru din NATO, inclusiv propriul teritoriu”.
Cu toate acestea, pe măsură ce ziua a avansat, tonul s-a schimbat. Trump a descris reuniunea ca fiind una a unității și „a unei iubiri extraordinare”, lăudând progresele statelor membre în creșterea cheltuielilor pentru apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a jucat un rol esențial în detensionarea atmosferei, acordându-i lui Trump credit pentru recentele majorări ale bugetelor de apărare ale aliaților. „Ceea ce ați făcut noaptea trecută a fost absolut necesar. A fost un răspuns foarte puternic și sunt alături de dumneavoastră”, i-a spus Rutte lui Trump, referindu-se la loviturile americane asupra Iranului.
În ceea ce privește Iranul, Trump a declarat că acordul interimar de încetare a focului este „terminat”, dar a lăsat ușa deschisă pentru continuarea discuțiilor. „Pentru mine, cred că s-a terminat”, a spus el, adăugând că va permite ca negocierile să continue. Statele Unite au revocat și licența care permitea Iranului să vândă petrol pe piețele globale, iar loviturile aeriene au vizat trei nave comerciale iraniene în Strâmtoarea Hormuz.
Întâlnirea cu Zelenski a fost un moment cheie. Spre deosebire de întâlnirile anterioare, care s-au încheiat cu acrimonie, de această dată Trump a lăudat disponibilitatea liderului ucrainean de a ajunge la un acord pentru încheierea războiului. „Am dezvoltat o relație bună. E greu de crezut”, a spus Trump, adăugând că un acord de pace este „la orizont” și că SUA vor lucra la un „pachet de securitate” pentru Ucraina.
Zelenski a reiterat apelul Ucrainei de a adera la NATO, subliniind că forțele sale armate, extrem de experimentate, ar spori capacitățile de apărare ale alianței. „Forțele noastre armate elimină în medie 30.000 de soldați ruși în fiecare lună”, a declarat el, evidențiind adaptabilitatea și capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în teritoriul rus. Rusia se opune vehement acestei perspective.
Summitul a evidențiat și tensiunile legate de cheltuielile pentru apărare. Anul trecut, aliații au convenit să investească 5% din PIB în apărare – 3,5% pentru bugetele militare și 1,5% pentru infrastructură. Cu toate acestea, datele NATO arată că Slovenia, Belgia, Spania și Republica Cehă încă se luptă să atingă vechea țintă de 2% din PIB. Administrația Trump dorește un „NATO 3.0” mai suplu, în care Europa să își asume responsabilitatea pentru propria securitate, inclusiv pentru Ucraina, cu arme convenționale, în timp ce America va continua să asigure umbrela nucleară.
Pentagonul a lansat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, lăsând aliații să caute clarificări cu privire la amploarea reducerilor de trupe pe care intenționează Trump. În acest context, decizia de a permite Ucrainei să producă Patriot este văzută ca un gest de sprijin substanțial, deși sistemele sunt scumpe, la cerere mare și necesită mult timp pentru fabricare.
De ce este important:
Acest summit marchează o posibilă resetare a relațiilor dintre SUA și aliații europeni, după luni de tensiuni legate de Groenlanda, Iran și cheltuielile de apărare. Decizia de a acorda Ucrainei licența pentru producția de sisteme Patriot reprezintă un punct de cotitură în sprijinul militar occidental, oferind Kievului o autonomie strategică fără precedent. În același timp, declarațiile lui Trump despre un posibil acord de pace cu Rusia și despre „pachetul de securitate” pentru Ucraina sugerează că administrația americană caută o soluție negociată, dar fără a renunța la presiunea militară. Rămâne de văzut dacă această notă pozitivă va duce la progrese concrete sau este doar o pauză temporară într-un peisaj geopolitic tot mai fragil.
