Trump a amenințat anterior cu retragerea trupelor din Germania, iar această acțiune concretizează o promisiune făcută încă din primul său mandat, când a vorbit despre scoaterea a aproximativ 9.500 de militari. Atunci, procesul nu a fost finalizat, iar președintele democrat Joe Biden a blocat oficial planul în 2021. Acum, însă, contextul este diferit: războiul cu Iranul, declanșat pe 28 februarie prin lovituri americano-israeliene, a creat o fisură profundă între Washington și Berlin.
Cancelarul Merz a criticat dur lipsa de strategie a SUA în conflictul cu Iranul, afirmând că America este „umilită” de liderii iranieni. Reacția lui Trump nu s-a lăsat așteptată: pe rețelele sociale, președintele a scris că Merz ar trebui „să petreacă mai mult timp încheind războiul cu Rusia/Ucraina” și „reparând țara lui distrusă”, decât să se preocupe de Iran. Această dispută personală a escaladat rapid, culminând cu decizia de retragere a trupelor.
Germania găzduiește câteva dintre cele mai importante facilități militare americane din Europa: cartierul general al Comandamentului European și African al SUA, Baza Aeriană Ramstein și un centru medical la Landstuhl, unde au fost tratați răniții din războaiele din Afganistan și Irak. De asemenea, în țară sunt staționate rachete nucleare americane. Retragerea a 5.000 de soldați reprezintă 14% din cei 36.000 de militari americani desfășurați în Germania.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Senatorul democrat Jack Reed, membru de rang înalt în Comisia pentru Forțe Armate a Senatului, a declarat că această retragere „sugerează că angajamentele americane față de aliații noștri depind de starea de spirit a președintelui”. El a cerut președintelui să „oprească imediat această acțiune nesăbuită înainte de a provoca consecințe ireversibile pentru alianțele noastre și securitatea națională pe termen lung”.
Bradley Bowman, expert la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, a avertizat că prezența militară americană în Germania și în restul Europei „nu doar că întărește descurajarea împotriva unei noi agresiuni a Kremlinului, dar facilitează și proiecția puterii militare americane în Marea Mediterană, Orientul Mijlociu și Africa”. Retragerea, spune el, va slăbi securitatea SUA și va avantaja Rusia lui Vladimir Putin.
Aliații NATO se așteptau de mai bine de un an ca trupele americane desfășurate după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022 să fie primele retrase. În octombrie, SUA au confirmat deja o reducere a prezenței pe flancul estic al NATO, cu 1.500-3.000 de militari retrași pe termen scurt, ceea ce a destabilizat România, unde Alianța operează o bază aeriană.
Ed Arnold, expert în securitate europeană la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, consideră că Europa este mai îngrijorată de posibila redeploiere a sistemelor de rachete Patriot și a munițiilor din Germania către Orientul Mijlociu decât de retragerea propriu-zisă a trupelor. „Adevărata problemă nu este numărul de soldați, ci capacitatea de a proiecta putere și de a descuraja agresiunea”, a explicat Arnold.
Trump a ignorat întrebările jurnaliștilor despre retragere vineri, în timp ce se îmbarca în Air Force One în Ocala, Florida, după un miting pentru promovarea agendei sale economice. Președintele a scris miercuri pe rețelele sociale că SUA analizează posibile reduceri ale trupelor din Germania, cu o „determinare” care urma să fie anunțată în curând.
Această decizie vine pe fondul unei relații deja tensionate între SUA și NATO. Trump a criticat în repetate rânduri Alianța pentru refuzul de a sprijini Washingtonul în războiul cu Iranul. Deși NATO nu este implicată direct în conflict, statele membre au evitat să se alăture operațiunilor americane, ceea ce l-a înfuriat pe președintele american.
Retragerea trupelor din Germania are implicații strategice majore. Pe lângă slăbirea flancului estic al NATO, aceasta trimite un semnal clar că Statele Unite își reorientează prioritățile către Orientul Mijlociu și Asia, lăsând Europa să își gestioneze singură securitatea. În special, Ucraina, care se confruntă cu agresiunea rusă, ar putea resimți acest gol de putere.
Criticii spun că decizia este una emoțională, nu strategică, și că va eroda încrederea aliaților în garanțiile de securitate americane. „Este o mișcare periculoasă, care încurajează adversarii și descurajează prietenii”, a concluzionat senatorul Reed.
Pe de altă parte, susținătorii lui Trump argumentează că Germania trebuie să își asume o parte mai mare din costurile de apărare, iar retragerea este un semnal că America nu mai poate fi dată de-a gata. Cu toate acestea, momentul ales – în plin război cu Iranul și cu tensiuni în creștere cu Rusia – este considerat de mulți analiști drept unul extrem de prost.
De ce este important:
Această decizie marchează o schimbare fundamentală în politica externă americană și în arhitectura de securitate europeană. Retragerea a 5.000 de soldați din Germania nu este doar o reducere numerică, ci un semnal politic puternic că Statele Unite sunt dispuse să își renege angajamentele istorice față de NATO atunci când liderii lor se simt provocați. În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Iranul, această mișcare slăbește descurajarea împotriva Rusiei și creează un vid de securitate pe care Moscova l-ar putea exploata. De asemenea, subliniază fragilitatea alianțelor bazate pe relații personale și nu pe interese strategice pe termen lung. Pentru România și alte state de pe flancul estic, aceasta este o alarmă că trebuie să își diversifice parteneriatele de securitate și să investească mai mult în propria apărare.
