Această demonstrație agresivă de forță vizuală reprezintă o fază escaladată a colonizării, care depășește avanposturile fizice și atacurile violente, ajungând la o desfigurare forțată a identității geografice a teritoriului palestinian. Când zeci de măslini aparținând locuitorilor palestinieni din Arrabeh au fost smulși din rădăcini, grupuri de coloniști israelieni au împânzit simultan un drum ocolitor din zonele nord-estice ale Jeninului cu steaguri israeliene, pentru a-și afirma dominația.
Aceste campanii de arborare a steagurilor, adesea facilitate de incursiunile militare israeliene care asigură zona, urmăresc să altereze artificial peisajul palestinian. Acest proces se desfășoară în paralel cu desfășurarea rapidă de locuințe mobile pentru a stabili zeci de avanposturi de coloniști în noi zone ale Cisiordaniei ocupate. Pentru palestinienii care tranzitează acest teritoriu zilnic, fie pentru muncă, fie pentru a ajunge acasă, ștergerea peisajelor familiare este profund dezorientantă.
Faten Abdel Hadi, o fotografă care călătorește frecvent între Qalqilya, Nablus, Tulkarem și Salfit, a observat schimbări dramatice între iunie și august. "Am fost lovită de lipsa de înțelegere a geografiei pe care o cunosc, dacă pot spune așa. Schimbarea majoră care a afectat cele mai proeminente repere din străzi părea să fi avut loc pe o perioadă lungă de timp, dar de fapt a durat mai puțin de două luni", mărturisește Faten. "Această scenă este foarte dureroasă: scenele cu locuințele mobile ale coloniștilor, steagurile lor și adunările lor pe marginea șoselelor principale ne readuc la realitatea că acești oameni ne-au furat dreptul și apartenența."
Fenomenul s-a intensificat după 7 octombrie 2023, când expansiunea ilegală a coloniilor și raidurile militare israeliene în Cisiordania ocupată au escaladat. De atunci, forțele israeliene și coloniștii au ucis peste 1.100 de palestinieni, iar un al 66-lea sat palestinian a fost curățat etnic, potrivit organizației B'Tselem. Licitația Israelului pentru construcții în colonia E1, lângă Ierusalim, amenință, de asemenea, să dividă Cisiordania ocupată în două, iar analiștii spun că va pune capăt oricărei speranțe de înființare a unui stat palestinian.
Procesul expansionismului israelian începe adesea cu gruparea radicală Hilltop Youth care ridică un singur cort sau pășunează oi pe un deal palestinian, înainte ca colonii israeliene ilegale mai mari să fie stabilite în zonă cu sprijinul guvernului. Comisia de Colonizare și Rezistență la Zid (CRRC) a raportat că autoritățile israeliene au analizat 113 planuri structurale pentru extinderea sau înființarea de noi colonii ilegale în prima jumătate a anului 2026. Aceasta pare să marcheze o schimbare strategică a guvernului israelian de a produce noi colonii la scară masivă pentru a impune suveranitatea israeliană și a anexa pământ palestinian.
Khaldoun al-Barghouthi, șeful departamentului de afaceri israeliene și cercetător la Centrul Palestinian de Cercetare (PRC), explică faptul că desfășurarea steagurilor israeliene în aceste zone este o tactică de a impune prezența fizică și psihologică a Israelului în zonele palestiniene. Mesajul transmis palestinienilor este că coloniștii israelieni sunt o prezență permanentă pe pământ, în timp ce prezența lor este temporară. Această intimidare localizată este ecoul la cele mai înalte niveluri ale conducerii israeliene, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care s-a lăudat recent cu construirea a 104 colonii ilegale și 160 de ferme de coloniști. Miniștrii săi de extremă dreapta – Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir – și-au folosit, de asemenea, puterile pentru a susține scopurile expansioniste ale coloniștilor.
"Controlul pe care îl exercită nu se limitează la munca de teren, adică la construirea de colonii, confiscarea terenurilor și reducerea suprafeței de pământ deținută de palestinieni, ci urmărește și să marcheze conștiința palestiniană privind existența lor pe pământul lor", explică al-Barghouthi. În cele din urmă, acest război psihologic servește unui obiectiv demografic. Planul general al Hilltop Youth și al arhitecților recentelor pogromuri ale coloniștilor împotriva satelor din Cisiordania este de a forța palestinienii să migreze din comunitățile lor rurale. Rezultatul ar fi palestinienii confinați în zone urbane izolate, în timp ce peisajul fizic și vizual al Cisiordaniei ar fi complet consumat de coloniștii israelieni și de armată.
Această strategie de colonizare vizuală nu este întâmplătoare. Ea face parte dintr-un plan coordonat de erodare sistematică a prezenței palestiniene, atât fizic, cât și psihologic. Steagurile nu sunt doar simboluri; ele devin instrumente de război psihologic, menite să transmită un mesaj clar: acest pământ nu mai este al vostru. Pentru comunitățile palestiniene care trăiesc sub această amenințare constantă, fiecare steag arborat este o reamintire a fragilității existenței lor, a faptului că pot fi strămutați în orice moment.
În acest context, rezistența palestinienilor capătă forme multiple. De la acte zilnice de perseverență – continuarea cultivării pământului, păstrarea tradițiilor și a memoriei colective – până la proteste organizate și apeluri internaționale pentru justiție. Comunitatea internațională, deși a condamnat în repetate rânduri expansiunea coloniilor, a rămas în mare parte ineficientă în a opri acest proces. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, Cisiordania va deveni un teritoriu complet anexat, fără nicio posibilitate de a se înființa un stat palestinian viabil.
De ce este important:
Această analiză evidențiază o tactică subtilă, dar profund distructivă, a ocupației israeliene: colonizarea vizuală și psihologică a Cisiordaniei prin arborarea masivă de steaguri și instalarea rapidă de avanposturi. Înțelegerea acestui fenomen este crucială pentru a conștientiza amploarea strategiei israeliene de erodare a prezenței palestiniene, dincolo de violența fizică raportată frecvent în mass-media. Această formă de război psihologic urmărește să determine palestinienii să se simtă străini pe propriul lor pământ, pregătind terenul pentru anexare definitivă și îngropând orice speranță de soluție cu două state. Pentru publicul românesc și internațional, este esențial să recunoaștem aceste mecanisme subtile de colonizare, deoarece ele preced și pregătesc violențe mai mari, iar comunitatea internațională are responsabilitatea morală și legală de a interveni înainte ca această realitate să devină ireversibilă.
