Filtrează articolele

Război

Strâmtoarea Hormuz se redeschide pentru navele comerciale, însă blocada navală americană asupra Iranului continuă

Strâmtoarea Hormuz se redeschide pentru navele comerciale, însă blocada navală americană asupra Iranului continuă
Iranul a anunțat că a redeschis Strâmtoarea Hormuz pentru navele comerciale, după intrarea în vigoare a armistițiului temporar dintre Israel și Hezbollah. Cu toate acestea, în timp ce președintele Donald Trump a celebrat această decizie, el a insistat că blocada navală impusă de marina americană asupra Iranului va rămâne în vigoare. Această evoluție diplomatică reprezintă un moment crucial în tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care au escaladat semnificativ în ultimele luni.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că trecerea navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă" pe o rută coordonată stabilită anterior de Iran. Această veste a fost primită cu optimism de piețele financiare internaționale, care au reacționat pozitiv la anunțul privind redeschiderea acestei rute strategice pentru comerțul maritim global.

Într-o postare pe platforma Truth Social, președintele Trump a clarificat poziția Statelor Unite: „STRÂMTOAREA HORMUZ ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI PREGĂTITĂ PENTRU AFACERI ȘI TRECERE COMPLETĂ, DAR BLOCADA NAVALĂ VA RĂMÂNE ÎN FORȚĂ ȘI EFECT COMPLET ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IRANUL, NUMAI, PÂNĂ CÂND TRANZACȚIA NOASTRĂ CU IRANUL ESTE FINALIZATĂ 100%. ACEST PROCES AR TREBUI SĂ DECURGĂ FOARTE RAPID ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE CELE MAI MULTE PUNCTE SUNT DEJA NEGOCIATE."

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a transmis prin intermediul agenției de presă Mehr că, în cazul în care blocada navală continuă, Iranul va întreprinde acțiuni reciproce. Această declarație subliniază tensiunile persistente dintre cele două țări, în ciuda progreselor diplomatice înregistrate recent.

De asemenea, președintele Trump a afirmat că Iranul a început să îndepărteze toate minele marine, cu asistența Statelor Unite. Se presupune că aceste mine au fost plasate în Strâmtoarea Hormuz în perioada de escaladare a conflictului, reprezentând o amenințare semnificativă pentru navigația comercială internațională.

Reacțiile piețelor financiare nu au întârziat să apară. Prețurile petrolului au scăzut semnificativ, în timp ce piețele de acțiuni au înregistrat creșteri, reflectând optimismul investitorilor cu privire la reducerea riscurilor geopolitice în regiune. Strâmtoarea Hormuz reprezintă o rută critică pentru transportul petrolului la nivel global, iar orice perturbare a traficului maritim în această zonă are consecințe economice majore.

Armistițiul dintre Israel și Hezbollah a fost descris de președintele Trump drept o „zi istorică" pentru Liban. În mesajele sale ulterioare, Trump a emis cele mai puternice comentarii publice cerând Israelului să respecte acordul, după ce îndemnase gruparea Hezbollah susținută de Iran să facă același lucru. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Li se INTERZICE să facă acest lucru de către SUA. Ajunge!" a scris Trump.

În ajun, Trump a declarat: „ Sper că Hezbollah va acționa frumos și cu moderație în această perioadă importantă. Va fi un MOMENT MAREA pentru ei dacă o fac. Fără mai multă ucidere. Trebuie să avem în sfârșit PACE!"

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că armistițiul ar putea deschide calea către un acord mai amplu cu Libanul, dar a subliniat că Israelul nu se va retrage din zona de securitate extinsă de 10 kilometri adâncime în sudul Libanului. De asemenea, el a precizat că orice discuții vor depinde de dezarmarea Hezbollah.

Prim-ministrul libanez Nawaf Salam a numit acordul o cerere centrală a Libanului de la începutul războiului și și-a exprimat speranța că rezidenții dislocați vor putea reveni acasă în curând. Trump l-a invitat pe Netanyahu și pe președintele libanez Joseph Aoun la Casa Albă pentru discuții de pace.

Secretarul General al ONU, António Guterres, și-a exprimat bunăvoința față de armistițiu și a îndemnat toate părțile să îl respecte pe deplin, adăugând că speră că acesta va duce la negocieri pentru o soluție pe termen lung.

Premierul pakistanez Shehbaz Sharif, creditat pentru medierea armistițiului dintre SUA și Iran, a salutat de asemenea înțelegerea, numind-o un pas către „pace sustenabilă" și reaffirmând sprijinul țării sale pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului.

Hezbollah, pe de altă parte, i-a îndemnat pe locuitorii dislocați de conflict să nu se grăbească să revină în sudul Libanului, în Valea Bekaa și în suburbaniile sudice ale Beirutului până când situația nu devine mai clară. Armata israeliană a avertizat, de asemenea, rezidenții libanezi să nu se întoarcă în satele lor deocamdată, pentru siguranța lor.

Hezbollah a declarat într-o declarație separată că orice armistițiu trebuie să se aplice pe întreg teritoriul libanez și a avertizat că orice prezență israeliană continuă ar lăsa Libanul cu dreptul de a rezista, în funcție de evoluția evenimentelor. Hezbollah are atât o aripă politică, cu mai mulți deputați în parlamentul național libanez, cât și o miliție care operează în mare parte independent de guvernul libanez și primește finanțare și îndrumări din partea Iranului.

Guvernul libanez a militat pentru un armistițiu înainte de a intra în negocieri diplomatice mai ample cu Israelul. Hezbollah se opune acestor discuții. Israelul acceptase un armistițiu în Liban în 2024, dar forțele de menținere a păcii ale ONU au înregistrat peste 10.000 de încălcări ale acelui acord, majoritatea de către forțele israeliene.

Mii de persoane dislocate de luptele din Liban au început să se îndrepte spre casele lor vineri, la câteva ore după intrarea în vigoare a armistițiului cu Israelul, în ciuda avertismentelor din partea Hezbollah, oficialilor guvernului libanez și armatei israeliene că era încă prea periculos să se întoarcă. Războiul a dislocat aproximativ 1,2 milioane de persoane în Liban, conform cifrelor ONU și libaneze, iar mulți se întorc acum acasă pentru a evalua pagubele caselor lor.

Hussein Farhat, un comerciant din suburbaniile sudice ale Beirutului – un bastion Hezbollah care a fost țintit în mod repetat în atacurile israeliene – a declarat pentru NPR că se gândea să meargă acasă să verifice magazinul său, dar nu se va muta înapoi până când luptele nu se vor încheia definitiv. „Simți o inimă frântă când vizitezi casa și cartierul tău și apoi pleci", a spus el. „Este sfâșietor."

Forțele israeliene au distrus peste 40.000 de case în sudul Libanului, conform oficialilor libanezi, ocupând sate întregi pentru a crea ceea ce Israel numește o „zonă de securitate tampon" pentru a împiedica Hezbollah să tragă rachete în Israel.

Ultima rundă de lupte a început după ce Hezbollah a tras rachete în nordul Israelului ca răspuns la atacurile americane și israeliene asupra Iranului din 28 februarie. Forțele israeliene au răspuns cu raiduri aeriene și o invazie terestră în sudul Libanului.

Această evoluție diplomatică vine într-un moment deosebit de sensibil pentru regiunea Orientului Mijlociu, unde tensiunile dintre diferitele facțiuni au atins un punct critic. Redeschiderea Strâmtoarei Hormuz pentru traficul comercial reprezintă un semnal pozitiv pentru economia globală, însă menținerea blocadei navale americane asupra Iranului indică faptul că negocierile dintre cele două țări sunt departe de a fi finalizate. Experții în geopolitică urmăresc cu atenție evoluția situației, întrucât orice nouă escaladare ar putea avea consecințe grave asupra stabilității regionale și a piețelor energetice mondiale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.