Cu toate acestea, realitatea de pe teren este mult mai complicată. Agenția de știri Fars, afiliată Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), a raportat că numeroase nave sunt blocate în coridorul nordic al strâmtorii, în apele teritoriale iraniene, și că acestea nu pot trece decât cu permisiunea forțelor armate iraniene. Autoritățile de la Teheran au precizat că aceeași regulă se aplică și pentru coridorul sudic, care traversează apele teritoriale ale Omanului. Astfel, deși Trump a vorbit despre o „deschidere totală”, Iranul continuă să controleze strict traficul, iar navele rămân captive.
Reacțiile din Iran nu au întârziat să apară. Ministrul interimar al Apărării, generalul de brigadă Majid Ebn-e-Reza, a catalogat declarațiile lui Trump drept „operațiuni psihologice și un război al calculelor”. El a subliniat că forțele armate iraniene tratează fiecare amenințare ca fiind reală, pentru a nu fi prinse pe nepregătite. În același timp, comandamentul militar de război al Iranului a avertizat sâmbătă că, dacă Washingtonul va ataca infrastructura civilă, inclusiv centrale electrice și fabrici petrochimice, interesele americane și ale aliaților săi din regiune vor fi vizate de represalii.
Un element interesant al acestei crize este implicarea Arabiei Saudite. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a discutat la telefon cu Trump chiar înainte ca acesta să anunțe oprirea atacurilor. Potrivit presei de stat saudite, el a subliniat necesitatea prioritizării dialogului pentru reducerea escaladării și găsirea unei soluții diplomatice. De asemenea, ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a avut o convorbire telefonică cu omologul său saudit, Faisal bin Farhan, sâmbătă seara. Aceste contacte sugerează că, în ciuda tensiunilor, există încă canale de comunicare deschise.
Pe străzile din Teheran, oamenii privesc cu scepticism ultimele evoluții. Rana, o locuitoare a vestului capitalei, a declarat pentru Al Jazeera că nu a acordat prea multă atenție amenințărilor recente, deoarece este stresată de posibilitatea unor atacuri asupra centrelor urbane. „Nu avem de ales în privința a ceea ce se va întâmpla în continuare”, a spus ea. Un utilizator de pe X a glumit chiar înainte de anunțul lui Trump, spunând că, din cunoștințele sale despre președintele american, acesta va scrie până dimineața un text lung în care va spune că a ajuns la o înțelegere cu oamenii potriviți.
Mediatori precum Pakistan, Qatar, Oman și Turcia au încercat să faciliteze un acord între Iran și SUA, după ce memorandumul de înțelegere (MoU) semnat în iunie s-a prăbușit în mai puțin de o lună. Acel acord prevedea redeschiderea parțială a Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării blocadei americane asupra porturilor din sudul Iranului și a unei perioade de două luni de relaxare a sancțiunilor petroliere. Toate aceste prevederi au fost anulate, iar atacurile militare au reluat, amplificând temerile unui conflict mai larg. SUA susțineau că MoU permitea navelor să treacă prin coridorul sudic, dar Iranul insista că acordul lăsa forțele sale armate să decidă asupra trecerii. IRGC a continuat să atace sau să întoarcă navele care încercau să folosească ruta de lângă coasta Omanului.
Conflictul s-a extins și în Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandeb, unde rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au atacat instalații energetice saudite și au încercat să oprească navele saudite. Cu toate acestea, duminica a fost relativ calmă, ambele părți abținându-se de la noi atacuri majore.
În plan intern, Iranul se confruntă cu probleme economice grave. Ani de inflație cronică, crize energetice și alte dificultăți, cauzate de gestionarea defectuoasă și corupția internă, dar și de sancțiunile americane, au slăbit economia. Guvernul se luptă cu un deficit bugetar uriaș și are dificultăți în plata salariilor. Presa de stat a arătat duminică un apel telefonic al președintelui Masoud Pezeshkian către universități, pentru a verifica de ce profesorii și personalul nu au fost plătiți luna aceasta.
Un alt aspect notabil este absența noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, care a fost ales în martie, după ce tatăl său, Ali Khamenei, a fost ucis în primele zile ale războiului. El nu a făcut nicio apariție publică de la începutul crizei din Strâmtoarea Hormuz. Publicația Hamshahri, aflată sub autoritatea primăriei Teheranului, a difuzat sâmbătă un videoclip în care se spune că motivul principal al absenței este securitatea. Se susține că „dușmanii” Republicii Islamice ar putea obține informații despre acustica încăperii în care se află liderul suprem, chiar și dacă s-ar difuza un mesaj vocal. Un deputat dur, Ali Khezrian, a propus construirea unor „orașe de guvernare” subterane, care să ofere protecție împotriva bombardamentelor aeriene. „Trebuie să putem păstra liderii și oficialii în siguranță, sub pământ și în pântecele munților, pentru a nu fi asasinați”, a declarat el.
În concluzie, deși Trump a renunțat la un atac iminent, criza din Strâmtoarea Hormuz este departe de a fi rezolvată. Iranul menține controlul asupra traficului maritim, iar negocierile sunt în impas. Rămâne de văzut dacă diplomația va reuși să evite o escaladare majoră sau dacă regiunea se îndreaptă spre un conflict mai amplu.
De ce este important:
Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai strategice căi maritime din lume, prin care trece aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice blocaj sau conflict în această zonă poate avea consecințe economice și geopolitice uriașe, afectând prețurile energiei, securitatea energetică a statelor și stabilitatea întregii regiuni. Înțelegerea dinamicii actuale este crucială pentru a anticipa evoluțiile viitoare și pentru a evalua riscurile la adresa păcii și securității internaționale.
