Contextul acestei decizii este complex și plin de tensiuni comerciale. Deși legile interzic explicit munca forțată, produsele rezultate din astfel de practici rămân adânc înrădăcinate în lanțurile de aprovizionare globale. Parlamentarii europeni au reacționat dur la acuzația că regiunea lor este mai puțin eficientă decât SUA în combaterea acestui fenomen, unul dintre ei descriind concluziile americane drept „total absurde”. Liderii de business, la rândul lor, spun că această mișcare creatoare de confuzie pentru companii.
USTR a propus taxe suplimentare de 10% pentru importurile din Canada, Ecuador, Uniunea Europeană, Indonezia, Mexic, Pakistan, Argentina, Bangladesh, Cambodgia, El Salvador, Guatemala, Malaezia, Taiwan și Marea Britanie – țări care, potrivit raportului, au planuri parțiale sau scheme în vigoare. Pentru celelalte 45 de națiuni investigate, inclusiv China, India, Nigeria, Japonia, Coreea de Sud, Vietnam, Australia și Noua Zeelandă, se aplică o taxă suplimentară de 12,5%.
„Eșecul celor mai importanți parteneri comerciali de a aborda importul de bunuri fabricate prin muncă forțată este inacceptabil”, a declarat Jamie Greer, Reprezentantul pentru Comerț al SUA. „Aceasta creează o dinamică în care lucrătorii americani sunt forțați să concureze pe un teren inechitabil.” USTR a anunțat că va accepta comentarii publice asupra tarifelor propuse și a altor măsuri până pe 6 iulie, cu o audiere publică programată pe 7 iulie. Anunțul vine cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea, pe 24 iulie, a tarifului temporar de 10% impus de administrația Trump pe 20 februarie, exact în ziua în care Curtea Supremă a anulat tarifeleTrump bazate pe Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională.
Aceasta demonstrează cât de hotărâtă este administrația Trump să construiască un zid tarifar în jurul economiei americane – cea mai mare din lume – în ciuda eșecurilor repetate în instanță. După pierderea în fața Curții Supreme, Trump a recurs la o altă lege pentru a impune tarife temporare de 10% la nivel global. Dar acele taxe-stop expiră pe 24 iulie. Mai mult, o instanță specializată în comerț a decis luna trecută că și acestea sunt ilegale – deși guvernul poate continua să le colecteze în timp ce cazul se judecă.
Comisia Europeană a catalogat tarifele drept nejustificate și a reiterat angajamentul față de acordul comercial încheiat cu Washingtonul anul trecut. Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț a Parlamentului European – care a votat marți pentru acceptarea acelui acord – a declarat că noile tarife erau așteptate, dar a spus că rezultatele investigației americane sunt în continuare „total absurde”, având în vedere legea UE din 2024 care interzice importurile de bunuri provenite din muncă forțată. „Se conturează tot mai mult impresia că se caută mai întâi o măsură tarifară, iar apoi se găsește o justificare legală potrivită”, a adăugat el. Întrebarea cheie, a spus Lange, este dacă tarifele suplimentare vor depăși cele agreate între cele două părți în iulie anul trecut – când UE a acceptat tarife de 15% pe o gamă largă de exporturi.
Marea Britanie a precizat că se află în discuții regulate cu SUA și că ia măsuri împotriva muncii forțate, adăugând că accesul preferențial pe piața americană negociat de companiile britanice rămâne valabil. Mexicul a spus că bunurile conforme cu Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA) vor fi exceptate de la noile tarife. Taiwanul s-a declarat „speră și încrezător” că rezultatele finale vor reflecta acordurile deja încheiate, asigurând un tratament relativ preferențial. Beijingul, confruntat cu tarife de 12,5%, a declarat că se opune tuturor formelor de tarife unilaterale și că nu există muncă forțată în China. India, la aceeași rată, a spus că este angajată cu Washingtonul în procedurile Secțiunii 301, menționând că tarifele propuse nu sunt finale.
„Vor exista preocupări profunde în comunitatea internațională de afaceri că legea americană [împotriva muncii forțate] ar putea deveni un model global”, a declarat Andrew Wilson, secretar general adjunct al Camerei Internaționale de Comerț (ICC). „Oricine poate face o reclamație, un transport poate fi confiscat, iar compania trebuie să demonstreze că nu există muncă forțată în lanțul de aprovizionare.”
USTR a precizat că scutește de la tarife produse precum energie, pământuri rare și unele metale, carne de vită, cafea, anumite fructe și legume, produse farmaceutice, substanțe chimice organice și piese de avioane. De asemenea, propune un mecanism textil care ar permite un volum limitat de importuri de îmbrăcăminte și textile să intre în SUA cu o taxă redusă, fără a oferi detalii. Wilson de la ICC a spus că lista de excepții, care se întinde pe peste 76 de pagini, sugerează sensibilități legate de impactul asupra costului vieții pentru alimente și alte bunuri cu riscuri cunoscute de muncă forțată. „Nu are sens dacă scopul acestui demers este să se întărească controalele asupra sclaviei moderne”, a conchis el.
De ce este important:
Această mișcare a administrației Trump reprezintă o escaladare semnificativă a războiului comercial global, bazată pe o justificare morală – lupta împotriva muncii forțate – dar care riscă să fie percepută mai degrabă ca un instrument politic decât ca o măsură reală de protecție a drepturilor omului. Ea testează limitele cooperării comerciale multilaterale și ar putea declanșa represalii din partea partenerilor, afectând lanțurile de aprovizionare și prețurile pentru consumatori. În plus, anularea tarifelor de către Curtea Supremă și instanțele specializate arată că administrația Trump se bazează tot mai mult pe o bază legală fragilă. Pentru România și Europa, implicațiile sunt directe: tarifele suplimentare ar putea afecta exporturile europene, iar escaladarea comercială ar putea duce la o reconfigurare a relațiilor transatlantice. Este un semnal că, sub paravanul drepturilor muncitorilor, SUA își reafirmă hegemonia economică într-un mod care sfidează regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
