În scrisoare, Duffy a pus sub semnul întrebării parteneriatul Ford cu CATL la fabrica din Marshall, Michigan, unde se produc celule de baterii litiu-fier-fosfat (LFP). „Prioritizarea expertizei tehnice și a know-how-ului operațional importat din China – chiar și într-o capacitate redusă – contrazice spiritul politicilor americane de securitate națională și economică, precum și de independență a lanțului de aprovizionare”, se arată în document. CATL este una dintre companiile pe care Departamentul Apărării al SUA le-a interzis în ianuarie 2025, înainte ca Donald Trump să preia funcția. Duffy a mai susținut că joint-venture-ul Ford cu Geely în Spania „ajută adversarii strategici să obțină o poziție vitală pe piețele occidentale”. De asemenea, Departamentul de Transport a chestionat discuțiile Ford cu BYD privind componentele pentru vehicule hibride, afirmând că acestea „ar putea duce la o integrare și mai profundă a tehnologiei străine subvenționate în lanțurile de aprovizionare de bază ale Ford”.
Ford planificase să mute producția modelului Lincoln Nautilus din China în SUA până în 2030. Totuși, Duffy a considerat că această măsură nu este suficientă, spunând că decizia „lasă o fereastră inacceptabilă, de mai mulți ani, de dependență de producția chineză”. „Când o companie alege în mod deliberat să aprofundeze dependențele operaționale de competitori strategici, nu reușește să acționeze ca partenerul de încredere pe care publicul american și acest Departament îl cer. Încercarea de a naviga circumstanțele actuale în moduri care ar putea îmbogăți acei competitori nu este o strategie durabilă pentru Statele Unite”, a subliniat secretarul în scrisoare.
Reacția pieței nu s-a lăsat așteptată: acțiunile Ford au scăzut cu 4,2% marți, după publicarea scrisorii. Compania nu a răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii din partea Al Jazeera. Această mișcare a administrației americane vine într-un context mai larg de escaladare a tensiunilor comerciale dintre SUA și China, care a inclus tarife vamale reciproce, restricții asupra exporturilor de tehnologie și o serie de investigații asupra practicilor comerciale ale firmelor chineze. De asemenea, se adaugă la eforturile Washingtonului de a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de Beijing, în special în sectoare critice precum bateriile pentru vehicule electrice și semiconductoarele.
Analiștii din industria auto consideră că această scrisoare reprezintă un semnal puternic pentru toți producătorii auto americani, nu doar pentru Ford. Într-o eră în care electrificarea automobilelor este o prioritate globală, parteneriatele cu firme chineze, care domină producția de baterii și materii prime, devin aproape inevitabile. Cu toate acestea, administrația Trump pare hotărâtă să impună o separare clară între tehnologia americană și cea chineză, chiar dacă aceasta ar putea încetini tranziția către vehicule electrice și ar putea crește costurile pentru consumatori.
Ford se află acum într-o poziție delicată. Pe de o parte, are nevoie de tehnologia și capacitățile de producție ale partenerilor chinezi pentru a rămâne competitiv pe piața globală a vehiculelor electrice. Pe de altă parte, presiunile politice și de securitate națională din partea propriului guvern îl obligă să-și reconsidere strategia. Scrisoarea lui Duffy nu este doar o simplă avertizare, ci un avertisment clar că Ford ar putea pierde contracte guvernamentale sau alte beneficii dacă nu își aliniază acțiunile la politicile administrației. De asemenea, aceasta ar putea influența deciziile altor companii americane care au legături similare cu firme chineze, creând un efect de domino în întreaga industrie.
Un aspect important este că această scrisoare vine la doar câteva luni după ce Departamentul Apărării a inclus CATL pe lista entităților interzise, ceea ce înseamnă că orice colaborare cu această companie este privită cu suspiciune. Deși Ford a redus deja amploarea parteneriatului cu CATL, oficialii americani consideră că orice dependență de tehnologia chineză este inacceptabilă. În plus, implicarea Geely și BYD, două dintre cei mai mari producători auto chinezi, ridică întrebări cu privire la transferul de tehnologie și la potențiala influență a Beijingului asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale.
Pe termen lung, această situație ar putea forța Ford să-și accelereze planurile de relocare a producției și să caute alternative la partenerii chinezi, fie prin dezvoltarea internă a tehnologiilor, fie prin colaborarea cu firme din alte țări, precum Coreea de Sud sau Japonia. Totuși, aceste opțiuni sunt costisitoare și necesită timp, iar într-o piață auto globală extrem de competitivă, orice întârziere poate fi fatală. De asemenea, există riscul ca aceste tensiuni să afecteze și alte aspecte ale afacerilor Ford, inclusiv vânzările pe piața chineză, unde compania are o prezență semnificativă.
În concluzie, scrisoarea Departamentului de Transport către Ford este un semnal clar că administrația americană este dispusă să folosească toate instrumentele disponibile pentru a descuraja companiile americane de la colaborarea cu firme chineze în domenii sensibile. Aceasta nu este doar o problemă bilaterală între Ford și guvern, ci o reflectare a unei tendințe mai ample de decuplare economică între cele două superputeri. Rămâne de văzut cum va răspunde Ford și dacă alte companii vor urma exemplul, dar un lucru este cert: peisajul industriei auto globale se schimbă rapid, iar companiile care nu se adaptează riscă să rămână în urmă.
De ce este important:
Această scrisoare subliniază o schimbare majoră de paradigmă în politica economică a SUA, care prioritizează securitatea națională în detrimentul eficienței comerciale. Pentru industria auto, aceasta înseamnă că parteneriatele cu firme chineze, odată văzute ca oportunități de creștere, devin acum riscuri strategice. Decizia Ford de a-și menține sau nu aceste colaborări va stabili un precedent pentru alte companii americane și va influența modul în care se vor configura lanțurile de aprovizionare globale în următorii ani. În plus, această situație evidențiază tensiunile tot mai mari dintre nevoia de inovare și presiunile geopolitice, o dilemă cu care se vor confrunta tot mai multe industrii în viitor.
