Mohammad Eslami, care conduce Organizația pentru Energie Atomică a Iranului, se află sub incidența unui embargo de călătorie impus de ONU, în cadrul mecanismului „snapback” reinstaurat anul trecut de semnatarii europeni ai acordului nuclear din 2015. Acest mecanism, activat de Franța, Germania și Regatul Unit (cunoscute sub acronimul E3), a readus automat sancțiunile ONU care fuseseră suspendate temporar prin Rezoluția 2231, adoptată atunci când Planul Comun de Acțiune Integrat (JCPOA) a intrat în vigoare. Practic, aceste sancțiuni includ interdicții de călătorie, un embargo asupra armelor convenționale, restricții privind dezvoltarea de rachete balistice, înghețarea activelor și interzicerea producerii de tehnologie legată de nuclear.
Incidentul a fost confirmat chiar de ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, care a declarat în fața delegațiilor prezente la conferință că viza lui Eslami fusese inițial aprobată, iar decizia ulterioară de a o revoca reprezintă o încălcare directă a drepturilor Iranului ca stat membru. „Prin blocarea participării noastre complete și efective, refuzul accesului contravine atât literei, cât și spiritului cadrului legal care guvernează participarea la reuniunile AIEA”, a subliniat Najafi, adăugând că decizia Vienei „încalcă obligațiile statului gazdă”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a mers și mai departe, acuzând Statele Unite că au exercitat presiuni asupra Austriei pentru a lua această decizie. Baghaei a amintit că Eslami a participat și a vorbit în mod regulat la Conferința Generală a AIEA de la Viena de la numirea sa în 2021, ceea ce face ca această blocare să fie cu atât mai suspectă. Atât Iranul, cât și Rusia au interpretat incidentul ca parte a unui efort coordonat de a împiedica oficialii iranieni să obțină vize de călătorie internaționale.
„Această anulare și așa-numita justificare legală avansată pentru ea sunt o indicație clară a unui act politic și a unei politizări formale avansate a acestei organizații”, a declarat ambasadorul Iranului la AIEA în fața conferinței, făcând referire la tensiunile tot mai mari dintre Teheran și comunitatea internațională pe tema programului nuclear.
Austria, în calitate de stat gazdă al organismelor ONU, are dreptul de a solicita derogări de la interdicțiile de călătorie pentru oficialii sancționați care participă la conferințe internaționale. Inițial, Viena a cerut o astfel de excepție pentru șeful nuclear iranian, dar Statele Unite au obiectat. Conform regulii stricte a „fără obiecții” a comitetului ONU, „Austria a fost obligată să refuze unui membru al delegației iraniene intrarea pe teritoriul său”, a explicat ambasadorul Austriei la AIEA, Christian Ebner, în cadrul conferinței.
Ambasadorul american, Preston Wells Griffith III, a confirmat că țara sa a obiectat la New York cu privire la acordarea unei excepții, ceea ce a dus la respingerea cererii. Justificarea oficială a Washingtonului a fost că participarea lui Eslami „ar fi dus doar la exploatarea procedurilor AIEA de către Iran ca pe o scenă pentru propagandă, ocolind cooperarea substanțială și subminând credibilitatea chiar a organismului însărcinat cu verificarea angajamentelor sale nucleare”. Această declarație face referire directă la blocajul privind inspecțiile nucleare.
Contextul este unul extrem de tensionat. După loviturile americane și israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene, în timpul războiului de 12 zile din iunie anul trecut, Teheranul a refuzat accesul inspectorilor AIEA la siturile afectate, ceea ce reprezintă o încălcare a obligațiilor sale legale în temeiul Tratatului de Neproliferare Nucleară. Iranul a susținut în mod constant că nu urmărește obținerea de arme nucleare și că programul său este în întregime pașnic, dar comunitatea internațională rămâne sceptică, iar tensiunile nu dau semne de ameliorare.
Într-un context aparent paradoxal, președintele american Donald Trump a declarat luni că Iranul dorește să ajungă la un acord cu Washingtonul, sugerând o posibilă deschidere diplomatică, în ciuda impasului din Strâmtoarea Hormuz, a escaladărilor regionale tot mai largi și a amânării discuțiilor dintre statele arabe din Golf și Iran. „Națiunea eșuată a Iranului vrea să facă un acord, repede și disperat. Voi decide dacă SUA va alege să se angajeze – conceptul față de care suntem deschiși”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.
Această declarație, venită la doar câteva zile după blocarea participării lui Eslami la Viena, ridică semne de întrebare cu privire la strategia reală a administrației americane. Pe de o parte, Washingtonul pare să închidă toate căile de dialog direct cu oficialii iranieni de rang înalt, iar pe de altă parte, președintele american sugerează deschidere către negocieri. Această ambivalență este caracteristică abordării lui Trump față de Iran, care a alternat între retorica belicoasă și oferte de dialog, de multe ori fără o strategie coerentă.
Pentru Iran, această blocare reprezintă o umilință diplomatică și o dovadă suplimentară că Statele Unite nu sunt interesate de o soluție negociată, ci mai degrabă de o politică de presiune maximă. Teheranul a denunțat în repetate rânduri ceea ce consideră a fi o instrumentalizare a instituțiilor internaționale de către Washington, iar acest incident nu face decât să întărească această percepție.
Pe de altă parte, Statele Unite și aliații lor europeni susțin că măsurile luate sunt necesare pentru a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare și pentru a-l forța să respecte angajamentele asumate. Blocarea participării lui Eslami la conferința AIEA este văzută de aceștia ca o aplicare consecventă a sancțiunilor existente, nu ca un act politic.
Cu toate acestea, criticii acestei abordări subliniază că astfel de măsuri riscă să izoleze și mai mult Iranul și să reducă șansele unei soluții diplomatice. În plus, blocarea participării unui oficial la o conferință tehnică precum cea a AIEA poate fi percepută ca o încălcare a spiritului cooperării internaționale în domeniul nuclear, care ar trebui să fie cât mai puțin politizat.
Rămâne de văzut cum va evolua această situație și dacă declarațiile lui Trump despre o posibilă deschidere către dialog se vor materializa în acțiuni concrete. Deocamdată, blocarea participării șefului nuclear iranian la Viena reprezintă un nou episod în seria lungă de confruntări dintre Teheran și Washington, cu implicații profunde pentru securitatea regională și globală.
De ce este important:
Această decizie a SUA de a bloca participarea șefului nuclear iranian la conferința AIEA nu este doar un incident diplomatic izolat, ci un semnal puternic al escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran. Ea demonstrează că administrația americană este dispusă să folosească toate instrumentele disponibile, inclusiv cele ale ONU, pentru a exercita presiuni asupra Iranului, chiar și atunci când aceste acțiuni pot submina credibilitatea instituțiilor internaționale. În același timp, declarațiile contradictorii ale președintelui Trump, care vorbește despre deschidere către dialog, în timp ce oficialii săi blochează participarea iraniană la forumuri internaționale, creează confuzie și incertitudine în ceea ce privește adevăratele intenții ale Washingtonului. Această situație are implicații majore pentru securitatea regională, pentru viitorul acordului nuclear și pentru echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, iar evoluțiile din următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a determina dacă diplomația mai are vreo șansă sau dacă ne îndreptăm către o nouă confruntare majoră.
