Armata americană a declarat că ultimele lovituri au vizat „degradarea capacităților militare iraniene folosite pentru a ataca nave comerciale și marinari care tranzitează Strâmtoarea Hormuz”. Postul de stat IRIB a relatat că s-au auzit mai multe explozii în orașele-port Mahshahr și Imam Khomeini, din provincia Khuzestan, sud-vestul țării. De asemenea, s-au raportat explozii lângă orașele Sirik și Jask din provincia Hormozgan, pe coasta de sud a Iranului, precum și lângă orașul Khvormuj din provincia Bushehr. Trei explozii au fost auzite și lângă orașul Tabriz, în nord-vestul Iranului, iar apărarea antiaeriană a fost activată în orașele Konarak și Chabahar, din provincia Sistan și Baluchestan, potrivit agenției de știri semi-oficiale Fars.
Tohid Asadi, corespondentul Al Jazeera la Teheran, a declarat că ultimele lovituri americane au vizat din nou coasta de sud a Iranului. El a adăugat că exploziile de la Tabriz, dacă se confirmă, marchează prima dată când acest oraș din nord-vest este atacat de la începutul escaladării recente. „Avem încă o noapte de schimburi de foc”, a spus el. „Partea iraniană vorbește și despre lovituri de represalii, mass-media iraniană raportând un nou val de rachete din provincia Lorestan care vizează active militare americane din regiune.”
Mai devreme, Kuweitul a raportat că a confruntat „amenințări ostile din partea dronelor”, în timp ce sirenele de raid aerian au sunat în Bahrain pentru a doua oară duminică. Sirenele au sunat și în Iordania, unde armata a declarat că a doborât trei rachete iraniene. Guvernul kuweitian a spus că o stație de desalinizare a fost atacată pentru a doua zi consecutiv duminică, provocând un incendiu, ceea ce a numit o lovitură directă asupra infrastructurii civile vitale.
Atât Iranul, cât și SUA au vizat și traficul maritim, Washingtonul spunând că impune o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar Teheranul afirmând că vizează navele care încalcă regulile sale de navigare în Strâmtoarea Hormuz. Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat duminică că patru nave au încercat să tranziteze strâmtoarea printr-o „rută nesigură” cu sprijin american, ignorând avertismentele IRGC. Au spus că două au abandonat încercarea, iar celelalte două au fost implicate într-un „accident”, fără a oferi detalii. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că a redirecționat șase nave comerciale și a dezactivat o altă navă pentru a asigura „conformitatea deplină” cu blocada sa.
Mai devreme, CENTCOM a mai spus că un soldat american a fost ucis în nordul Irakului sâmbătă, în timpul unei „detonări controlate a munițiilor neexplodate” de la o dronă iraniană doborâtă. A adăugat că „rămășițe neidentificate” au fost găsite la locul unui atac mortal iranian în Iordania, vineri, și că „un proces de examinare pentru verificarea rămășițelor este în curs”. Doi soldați americani au murit în atacul de vineri, iar un al treilea a fost dat dispărut în acțiune. Ultimele decese aduc numărul militarilor americani uciși de la începutul războiului la 17, în timp ce peste 420 au fost răniți.
Conflictul, care a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, a ucis mii de oameni, în mare parte în Iran și Liban, și a dus la perturbări majore ale aprovizionării cu energie și la temeri legate de inflația globală. Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a devenit epicentrul tensiunilor. Iranul amenință că va bloca strâmtoarea dacă atacurile continuă, iar SUA răspund cu lovituri tot mai puternice. În acest timp, civilii iranieni suferă de pene de curent și valuri de căldură, iar economiile regionale sunt sub presiune.
De ce este important:
Acest conflict nu este doar o confruntare militară între două puteri, ci are implicații globale majore. Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală pentru transportul de petrol, iar orice blocaj sau escaladare poate duce la creșteri bruște ale prețurilor la energie și la inflație la nivel mondial. De asemenea, numărul tot mai mare de victime și distrugerile infrastructurii civile arată că războiul se extinde, amenințând stabilitatea întregului Orient Mijlociu. Pentru România, ca stat membru NATO și partener al SUA, această criză poate avea efecte asupra securității energetice și a prețurilor la carburanți. Este esențial să înțelegem dinamica acestui conflict pentru a anticipa riscurile și a susține eforturile diplomatice de pace.
