Contextul acestor lovituri este unul tensionat, marcat de războiul nedeclarat dintre SUA și Israel pe de o parte, și Iran și aliații săi pe de altă parte. De la începutul conflictului din Gaza, în octombrie 2023, administrația Biden a încercat să evite o confruntare directă cu Teheranul, dar atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și Golful Aden, efectuate de rebelii houthi din Yemen, au forțat Washingtonul să reacționeze. Loviturile nocturne, care au început acum aproape două săptămâni, vizează să distrugă capacitățile de lansare a rachetelor și dronelor ale houthi, dar și să descurajeze Iranul de a-și extinde influența.
Iranul, însă, nu rămâne pasiv. Într-un discurs televizat, comandantul Gărzii Revoluționare, generalul Hossein Salami, a declarat: „Dacă americanii continuă să atace, vor vedea că flăcările războiului vor ajunge la porțile lor. Statele din Golf care găzduiesc baze americane nu vor fi sigure.” Această amenințare nu este una goală: Iranul dispune de rachete balistice cu rază medie de acțiune, capabile să lovească ținte în Israel și în statele arabe din Golf, precum și de o rețea de miliții loiale în Irak, Siria, Liban și Yemen.
Pe de altă parte, Pentagonul a anunțat că a desfășurat încă un portavion în regiune, USS Dwight D. Eisenhower, care se alătură USS Gerald R. Ford, deja staționat în Marea Mediterană. „Aceste lovituri sunt un mesaj clar că nu vom tolera atacuri asupra intereselor noastre sau ale aliaților noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder. El a adăugat că SUA nu caută un război cu Iranul, dar că vor răspunde „proporțional și decisiv” oricărei provocări.
În acest climat tensionat, comerțul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului, este grav perturbat. Companiile de asigurări au triplat primele pentru navele care tranzitează zona, iar unele dintre cele mai mari firme de shipping au redirecționat vasele pe rute mai lungi, în jurul Capului Bunei Speranțe. Prețul petrolului a crescut cu peste 15% în ultimele două săptămâni, iar analiștii se tem de o nouă criză energetică globală.
În Iran, populația resimte deja efectele. Economia, deja slăbită de sancțiunile americane, se confruntă cu o inflație galopantă și o depreciere a monedei naționale. „Oamenii sunt îngrijorați că un război deschis va distruge tot ce au mai rămas”, spune Asadi. „Dar există și o parte a societății care susține o ripostă dură, considerând că SUA trebuie să plătească pentru agresiunile sale.”
În același timp, diplomația pare să fi eșuat. Negocierile indirecte dintre SUA și Iran, mediate de Oman și Qatar, au fost suspendate după ce Teheranul a refuzat să discute despre programul său nuclear sau despre sprijinul acordat milițiilor. „Iranul nu va negocia sub amenințarea armelor”, a declarat ministrul de externe iranian, Hossein Amir-Abdollahian. „Dacă americanii vor pace, să înceteze atacurile și să ridice sancțiunile.”
În timp ce noaptea cade peste Teheran, sirenele avertizează asupra posibilelor atacuri cu drone. Oamenii se grăbesc să se adăpostească, iar cerul este luminat de exploziile sistemelor de apărare antiaeriană. „Este o atmosferă de război, deși nu există încă o declarație oficială”, notează Asadi. „Toată lumea se întreabă cât va mai dura această escaladare și cine va trage primul focul care va declanșa un conflict major.”
De ce este important:
Această escaladare nu este doar un conflict regional, ci are potențialul de a destabiliza întreaga economie globală. Strâmtoarea Hormuz este punctul de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice blocaj sau atac asupra navelor ar putea duce la o criză energetică similară cu cea din 1973. În plus, implicarea directă a Iranului și a SUA într-un război deschis ar putea atrage și alte puteri, precum Rusia sau China, transformând Orientul Mijlociu într-un câmp de luptă global. Pentru România, ca stat membru NATO, aceasta înseamnă o posibilă implicare în măsuri de securitate colectivă, dar și riscul unor atacuri cibernetice sau teroriste asupra intereselor sale. De aceea, monitorizarea atentă a evoluțiilor și sprijinirea eforturilor diplomatice sunt cruciale pentru prevenirea unui dezastru umanitar și economic.
