Francesca Albanese este raportorul special al ONU pentru teritoriul palestinian ocupat, iar criticile sale la adresa politicilor israeliene au transformat-o într-o țintă a președintelui american Donald Trump. În iulie 2025, secretarul de stat Marco Rubio a emis o declarație prin care anunța sancțiuni împotriva Albenese, acuzând-o de „război juridic” și de „activități părtinitoare și rău intenționate” împotriva Israelului. Rubio a citat și recomandarea acesteia ca Curtea Penală Internațională (CPI) să emită mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, ceea ce CPI a făcut în noiembrie 2024. Anunțul a fost una dintr-o serie de acțiuni întreprinse de administrația Trump împotriva criticilor pe care îi consideră ostili intereselor SUA și Israelului.
Sancțiunile interziceau Albenese să intre în SUA și îi înghețau activele din țară. De asemenea, împiedicau orice entitate americană să facă afaceri cu ea. Albanese, cetățean italian, are legături strânse cu SUA: fiica sa este cetățean american, iar familia deține o reședință în țară. În februarie, membri ai familiei Albenese au intentat un proces în numele ei, susținând că sancțiunile i-au perturbat viața, împiedicând-o chiar să acceseze contul bancar. Procesul a acuzat administrația Trump că încearcă să intimideze persoanele care se pronunță împotriva abuzurilor israeliene.
Albanese a fost vocală în evaluarea sa că Israelul a comis genocid în Gaza, o opinie împărtășită de experți de top în drepturile omului din întreaga lume. Peste 75.000 de palestinieni au fost uciși în teritoriu din 2023, când Israelul a lansat războiul său genocidar asupra Fâșiei. Albanese nu este singura care se confruntă cu sancțiuni economice pentru munca sa. De când a preluat mandatul pentru al doilea mandat, Trump a emis sancțiuni împotriva a nouă judecători ai CPI, precum și împotriva procurorilor instanței. Judecătorii și procurorii au fost implicați în investigații privind abuzurile forțelor americane și israeliene. Experții juridici au condamnat sancțiunile ca pe un atac la adresa dreptului internațional și o încercare de a proteja SUA și aliații săi de control.
Pe 13 mai, judecătorul districtual american Richard Leon, numit de fostul președinte George W. Bush, a decis în favoarea procesului familiei Albenese, acordând o interdicție temporară împotriva sancțiunilor. Leon a constatat că administrația Trump a folosit sancțiunile pentru a restrânge discursul protejat constituțional al Albenese. El a declarat, de asemenea, că Albanese nu poate fi învinuită pentru acțiunile CPI. „Este incontestabil că recomandările sale nu au niciun efect obligatoriu asupra acțiunilor CPI”, a scris Leon. „Ele nu sunt altceva decât opinia sa.” Ca urmare a deciziei, Albanese a fost eliminată de pe lista sancțiunilor luna aceasta. Dar administrația Trump a făcut apel la ordinul lui Leon. De asemenea, a declarat că o va repune pe lista sancțiunilor de îndată ce va putea, deși nu este clar ce a determinat schimbarea de miercuri.
Această mișcare a administrației Trump ridică semne de întrebare serioase cu privire la respectarea statului de drept și a independenței justiției. Decizia unui judecător federal de a bloca temporar sancțiunile a fost ignorată în mod flagrant, iar reapariția numelui Albenese pe lista neagră sugerează o încercare de a eluda controlul judiciar. Este un precedent periculos, care ar putea descuraja alți experți internaționali să vorbească deschis despre încălcări ale drepturilor omului, de teama represaliilor economice și politice.
Pe de altă parte, susținătorii Israelului și ai administrației Trump argumentează că sancțiunile sunt necesare pentru a contracara ceea ce ei numesc „război juridic” împotriva Israelului. Ei consideră că rapoartele Albenese sunt părtinitoare și că aceasta folosește platforma ONU pentru a promova o agendă anti-israeliană. Cu toate acestea, criticii subliniază că sancțiunile nu vizează doar o persoană, ci întregul sistem de justiție internațională, inclusiv CPI, care investighează crime de război și crime împotriva umanității.
Cazul Albenese este simptomatic pentru o tendință mai largă a administrației Trump de a folosi sancțiunile ca armă politică împotriva celor care critică Israelul sau SUA. De la reluarea mandatului, Trump a sancționat nu doar oficiali ONU, ci și judecători și procurori ai CPI, ceea ce a fost condamnat pe scară largă de organizațiile pentru drepturile omului. Aceste măsuri subminează principiul universalității drepturilor omului și creează un climat de teamă în rândul apărătorilor drepturilor omului.
În plus, reapariția Albenese pe lista sancțiunilor are loc într-un moment în care violențele din Gaza continuă, iar comunitatea internațională este tot mai divizată în privința modului de a răspunde. Peste 75.000 de palestinieni au fost uciși, iar infrastructura civilă a fost devastată. În acest context, sancționarea unei voci critice precum Albenese pare a fi o încercare de a reduce la tăcere disidența și de a proteja Israelul de răspunderea internațională.
De ce este important:
Acest caz evidențiază tensiunile dintre administrația Trump și sistemul internațional de justiție, precum și riscurile la care sunt expuși apărătorii drepturilor omului atunci când critică acțiunile unor state puternice. Reintroducerea Albenese pe lista sancțiunilor, după ce un judecător a decis temporar în favoarea ei, arată că executivul american este dispus să ignore deciziile judecătorești pentru a-și impune agenda politică. Este un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în statul de drept și în protecția internațională a drepturilor omului. Dacă această tendință continuă, ar putea descuraja raportorii ONU și alți experți să își îndeplinească mandatul, lăsând fără voce victimele abuzurilor.
