Marți, guvernul sudanez și-a rechemat ambasadorul din Etiopia, acuzând Addis Ababa și EAU că se află în spatele unui atac asupra Aeroportului Internațional Khartoum, care a forțat autoritățile să suspende operațiunile timp de trei zile. Potrivit armatei sudaneze, dovezile arată că atacurile au fost coordonate și executate cu sprijin logistic și tehnologic din partea EAU, care ar fi furnizat dronele de tip militar. Deși EAU nu a reacționat încă oficial, acestea au negat în repetate rânduri că ar fi finanțat Forțele de Sprijin Rapid (RSF), gruparea paramilitară aflată în conflict cu Armata Sudaneză (SAF) din aprilie 2023.
Etiopia, la rândul său, a respins acuzațiile ca fiind „nefondate” și a acuzat Sudanul că ar fi sprijinit rebelii din regiunea Tigray, mai exact Frontul de Eliberare a Poporului din Tigray (TPLF). Ministerul de Externe etiopian a declarat că nu a făcut publice încălcările suveranității sale teritoriale deoarece cele două țări au o „legătură istorică și durabilă de prietenie”. Cu toate acestea, un oficial de rang înalt al TPLF, Amanuel Assefa, a respins acuzațiile guvernului federal etiopian, afirmând că „nu avem nicio legătură cu autoritățile sudaneze” și că guvernul dă vina pe toată lumea, „mai puțin pe ei înșiși, pentru eșecurile lor”.
Conflictul din Sudan a început în aprilie 2023, când o luptă pentru putere între armată și RSF a degenerat într-un război civil sângeros. De atunci, peste 150.000 de oameni au fost uciși, iar aproximativ 14 milioane au fost strămutați, potrivit Națiunilor Unite, care a descris situația drept cea mai gravă criză umanitară din lume. Dronele au devenit o componentă centrală a acestui război, fiind folosite atât de armată, cât și de RSF pentru atacuri precise asupra infrastructurii critice și a zonelor civile.
Recent, Aeroportul Internațional Khartoum a primit primul său zbor de la începutul conflictului, marcând o perioadă de relativă calm în capitală – calm care a fost spulberat de un nou val de atacuri cu drone. Armata sudaneză a recucerit orașul de la RSF în martie anul trecut, iar în ultimele luni, peste 1,8 milioane de oameni s-au întors în Khartoum, deși mare parte a orașului rămâne fără electricitate sau servicii de bază.
Alan Boswell, directorul pentru Cornul Africii al International Crisis Group (ICG), avertizează că acuzațiile Sudanului împotriva Etiopiei marchează o nouă fază periculoasă într-un conflict care deja destabilizează regiunea. „Ambele țări se confruntă cu provocări interne masive și, în esență, ambele părți văd acum cealaltă ca sprijinind oponenții lor înarmați”, a declarat Boswell pentru Al Jazeera. Această suspiciune reciprocă, susține el, „creează o dinamică foarte periculoasă și riscă să agraveze propriile lor provocări interne”.
Boswell leagă, de asemenea, momentul atacurilor direct de războiul civil din Sudan. „Principalul declanșator este că acest război din Sudan continuă să escaladeze fără o cale clară de ieșire și începe să destrame regiunea Cornului Africii”, a spus el, subliniind implicarea susținătorilor externi de ambele părți, inclusiv a EAU. Fără sprijin străin, susține Boswell, „ambele părți beligerante din Sudan ar fi rămas fără muniție la începutul războiului”. El avertizează și asupra unui nivel „fără precedent” de interferență regională.
Acuzațiile Sudanului vin pe fondul unei tensiuni crescânde între cele două țări vecine, care au o istorie complicată, marcată de dispute teritoriale și de sprijin reciproc pentru grupări rebele. Etiopia, la rândul său, se confruntă cu propriile probleme interne, inclusiv conflictul din Tigray și instabilitatea în alte regiuni. În acest context, acuzațiile reciproce riscă să transforme un război civil deja devastator într-un conflict regional deschis, cu consecințe imprevizibile pentru întregul Corn al Africii.
De ce este important:
Această escaladare a tensiunilor dintre Sudan și Etiopia, cu implicarea EAU, riscă să transforme un război civil intern într-un conflict regional major, cu potențial de a destabiliza și mai mult o zonă deja fragilă. Acuzațiile de sprijin extern pentru grupări armate, fie ele reale sau nu, alimentează un cerc vicios de violență și neîncredere, făcând și mai dificilă găsirea unei soluții pașnice. În plus, utilizarea tot mai frecventă a dronelor în războiul din Sudan subliniază o tendință globală periculoasă: proliferarea tehnologiei militare avansate în mâinile unor actori non-statali și statali, ceea ce crește riscul de victime civile și de escaladare necontrolată. Pentru comunitatea internațională, acest caz reprezintă un test al capacității de a preveni extinderea conflictelor și de a proteja populațiile civile prinse în focul încrucișat.
