Totul a început când mii de sud-africani au ieșit în stradă, cerând măsuri dure împotriva imigranților ilegali. Protestele, care au cuprins orașe precum Johannesburg, Pretoria și Durban, s-au transformat rapid în violențe, cu jafuri și atacuri asupra magazinelor deținute de străini. Țintele principale au fost cetățenii din Zimbabwe, Mozambic, Malawi, Ghana și Nigeria.
Nigeria a reacționat dur. Ministrul de Externe, Bianca Odumegwu-Ojukwu, a acuzat guvernul sud-african că nu a condamnat suficient de ferm violențele împotriva nigerienilor. Ea a amintit de sprijinul masiv pe care Nigeria l-a oferit în lupta împotriva apartheidului, spunând că acest gest de solidaritate este acum trădat. „Nigeria nu este fericită, pentru că Nigeria a sacrificat mult pentru lupta de independență a Africii de Sud”, a declarat ea.
Doi nigerieni au fost uciși în circumstanțe violente. Unul dintre ei, Amaramiro Emmanuel, a fost bătut până la moarte de soldați ai Forțelor de Apărare Națională din Africa de Sud pe 20 aprilie. Celălalt, Ekpenyong Andrew, a fost arestat la Pretoria și găsit mort la morgă. Ministrul nigerian a subliniat că acești oameni aveau statut legal, contrazicând afirmațiile unor grupuri sud-africane că atacurile vizează doar imigranții fără acte.
„Afaceri legitime sunt jefuite, iar copiii sunt forțați să stea acasă de frică”, a spus Odumegwu-Ojukwu. Ea a anunțat că Nigeria „ia în considerare” măsuri de retorsiune, fără a da detalii, dar a precizat că decizia va fi luată la cel mai înalt nivel.
Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a încercat să calmeze spiritele. Într-un discurs național, el a anunțat măsuri împotriva migrației ilegale: angajatorii care angajează muncitori fără acte vor fi pedepsiți cu închisoarea, nu doar cu amenzi. De asemenea, vor fi înființate instanțe speciale pentru a accelera deportările și un registru biometric al tuturor persoanelor din țară.
„Mulți sud-africani pun întrebări dificile, dar legitime”, a spus Ramaphosa. „Dar trebuie să recunoaștem că imigrația ilegală nu este cauza tuturor problemelor noastre economice. Țara noastră, ca multe altele, este un produs al migrației.” El a avertizat cetățenii să nu facă justiție pe cont propriu, spunând că aplicarea legilor imigrației este responsabilitatea exclusivă a statului.
Cu toate acestea, violențele continuă. Ghana a fost prima țară care și-a repatriat cetățenii, peste 1.000 de ghanezi fiind aduși acasă. Ministrul de Externe al Ghanei, Samuel Okudzeto Ablakwa, a negat că ghanezii ar fi implicați în crime, spunând că niciunul nu a fost arestat. Mozambic a repatriat peste 700 de cetățeni, iar autoritățile au raportat cinci morți ca urmare directă a atacurilor xenofobe.
Pe rețelele sociale, unii activiști anti-imigrație au stabilit data de 30 iunie ca termen limită pentru ca toți străinii fără acte să părăsească Africa de Sud. Există amenințări cu „vărsare de sânge” dacă acest termen nu este respectat.
Experții spun că frustrările sud-africanilor, cauzate de șomajul ridicat, criminalitatea și inegalitățile sociale moștenite de la apartheid, sunt acum îndreptate împotriva străinilor. Apariția unor mișcări vigilente precum Operation Dudula și March and March a amplificat sentimentul anti-imigrație. Politica joacă și ea un rol: partide de dreapta, precum Alianța Patriotică, condusă de ministrul Sportului Gayton McKenzie, un fost infractor, au făcut din deportarea în masă a străinilor un punct central al campaniei electorale.
Nu este prima dată când Africa de Sud se confruntă cu astfel de violențe. În 2008, atacurile împotriva imigranților africani s-au soldat cu cel puțin 62 de morți. În 2015, după ce regele zulu Goodwill Zwelithini a spus că străinii „ar trebui să-și facă bagajele și să plece”, au murit șapte oameni. Atunci, Nigeria a închis ambasada din Africa de Sud, iar companii precum MTN, Multichoice și Shoprite și-au închis temporar porțile pentru a evita atacurile.
Acum, tensiunile sunt din nou la cote înalte. Rămâne de văzut dacă diplomația va prevala sau dacă acest conflict va escalada într-o criză mai amplă între două dintre cele mai influente state ale Africii.
De ce este important:
Acest conflict dintre Nigeria și Africa de Sud nu este doar o dispută bilaterală, ci un test pentru coeziunea și solidaritatea africană. Ambele țări sunt lideri regionali și membri cheie ai Uniunii Africane. Dacă tensiunile escaladează, ar putea afecta comerțul, investițiile și cooperarea politică pe întreg continentul. Mai mult, acest caz evidențiază o problemă mai amplă: cum pot statele africane să gestioneze migrația și să combată xenofobia, într-un context de sărăcie și inegalitate. Este un semnal de alarmă pentru liderii africani să găsească soluții durabile, înainte ca ura și violența să devină norma.
