Parsi, un cunoscut specialist în politica externă iraniană și fondator al Consiliului Național Iranian American, a explicat că Iranul își propune să nege Washingtonului capacitatea de a lovi fără consecințe. „Iranul nu mai este dispus să accepte atacuri fără ripostă. Noua doctrină se bazează pe ideea că o reacție imediată și devastatoare este esențială pentru descurajare”, a spus Parsi. El a adăugat că această schimbare este un răspuns direct la politica de „presiune maximă” a administrației americane, care a inclus sancțiuni economice dure și amenințări militare.
Contextul acestei schimbări este complex. Iranul a fost mult timp acuzat că folosește „răbdarea strategică” ca o tactică pentru a evita confruntările directe, preferând să acționeze prin intermediari sau să aștepte momentul potrivit. Cu toate acestea, atacurile recente asupra unor ținte iraniene, inclusiv uciderea generalului Qasem Soleimani în 2020, au forțat Teheranul să-și reconsidere abordarea. „Iranul a înțeles că pasivitatea nu face decât să încurajeze agresiunea. Acum, ei vor să arate că orice atac va fi urmat de o ripostă imediată și disproporționată”, a explicat Parsi.
Un aspect cheie al noii doctrine este controlul strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol la nivel global. Iranul a amenințat în repetate rânduri că va bloca această strâmtoare în cazul unui conflict, iar Parsi sugerează că aceasta ar putea fi una dintre primele măsuri de represalii. „Iranul știe că Hormuz este punctul slab al economiei globale. O blocare ar provoca un șoc petrolier imens, iar Washingtonul ar plăti un preț politic și economic uriaș”, a spus el.
În plus, Parsi a subliniat că Iranul a investit masiv în dezvoltarea de rachete balistice și drone, care ar putea fi folosite pentru a lovi baze americane din Orientul Mijlociu sau chiar aliați regionali ai SUA, precum Israelul sau Arabia Saudită. „Nu mai este vorba doar de apărare. Iranul vrea să proiecteze putere și să descurajeze orice agresiune prin capacitatea de a provoca daune semnificative”, a adăugat el.
Această schimbare de strategie vine pe fondul unor negocieri tensionate privind programul nuclear iranian. Deși Iranul a negat că urmărește fabricarea de arme nucleare, îmbogățirea uraniului la niveluri apropiate de cele necesare pentru o bombă a stârnit îngrijorări internaționale. Parsi a avertizat că noua doctrină ar putea complica și mai mult eforturile diplomatice. „Dacă Iranul se simte încolțit, ar putea escalada și mai mult, inclusiv prin accelerarea programului nuclear. Este un joc periculos, în care ambele părți riscă să piardă controlul”, a spus el.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Oficialii americani au calificat declarațiile lui Parsi drept „propagandă iraniană”, dar au recunoscut că amenințările trebuie luate în serios. „Nu putem ignora cuvintele lor. Iranul a demonstrat în trecut că este capabil să lovească cu precizie și să provoace haos”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului, sub protecția anonimatului.
Pe de altă parte, analiștii sunt împărțiți. Unii consideră că noua doctrină este doar o încercare de a câștiga timp și de a forța SUA să negocieze de pe o poziție de egalitate. Alții cred că Iranul este cu adevărat pregătit să riște un conflict major. „Este o strategie riscantă, dar Iranul nu are multe opțiuni. Sancțiunile i-au sufocat economia, iar sprijinul pentru regim este în scădere. O confruntare externă ar putea fi o modalitate de a uni populația în jurul liderilor”, a explicat un expert în securitate regională.
În concluzie, declarațiile lui Trita Parsi aruncă o lumină nouă asupra intențiilor Iranului și subliniază fragilitatea echilibrului de putere în Orientul Mijlociu. Rămâne de văzut dacă această doctrină a represaliilor rapide va descuraja cu adevărat SUA sau va duce la o escaladare periculoasă. Cert este că lumea urmărește cu sufletul la gură evoluțiile din această regiune tensionată.
De ce este important:
Această schimbare de strategie a Iranului are implicații majore pentru securitatea globală. O doctrină a represaliilor rapide și severe crește riscul unui conflict militar direct între SUA și Iran, care ar putea destabiliza întregul Orientul Mijlociu și ar putea afecta piețele energetice mondiale. În plus, controlul strâmtorii Hormuz și amenințările nucleare fac ca această situație să fie una dintre cele mai periculoase crize geopolitice ale momentului. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare și pentru a evalua riscurile la adresa păcii și stabilității internaționale.
