„Statele Unite studiază și analizează posibila reducere a trupelor din Germania, urmând să se ia o decizie într-o perioadă scurtă de timp”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale. Merz declarase mai devreme, miercuri, că relația sa personală cu Trump rămâne „la fel de bună ca întotdeauna”, dar că „a avut îndoieli încă de la început cu privire la ceea ce s-a declanșat acolo, prin războiul din Iran”.
În primul său mandat la Casa Albă, Trump a încercat deja să reducă numărul trupelor americane din Germania, motivând că această țară cheltuiește prea puțin pentru apărare. În iunie 2020, el a anunțat retragerea a aproximativ 9.500 dintre cei 34.500 de militari americani staționați atunci în Germania, însă procesul nu a fost niciodată pus în aplicare. Președintele democrat Joe Biden a oprit oficial planul de retragere la scurt timp după preluarea mandatului, în 2021.
Statele Unite dețin în Germania mai multe facilități militare importante, inclusiv sediul Comandamentului European al SUA și al Comandamentului African al SUA, Baza Aeriană Ramstein și Centrul Medical Regional Landstuhl, cel mai mare spital american din afara Statelor Unite.
Merz s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă în martie, la doar câteva zile după ce Statele Unite și Israel au început bombardamentele asupra Iranului. Atunci, Merz i-a spus lui Trump că Germania este dornică să colaboreze cu SUA pentru a elabora o strategie pentru perioada de după dispariția actualului guvern iranian. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că un conflict prelungit ar putea provoca daune grave economiei globale.
Îngrijorarea sa, la fel ca și cea a multor alți lideri europeni, a crescut pe măsură ce Statele Unite și Iranul nu au reușit să ajungă la un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, calea navigabilă critică prin care, înainte de începerea războiului, circula aproximativ 20% din rezervele globale de petrol. Strâmtoarea este practic închisă de la începutul conflictului, pe 28 februarie.
„Suferim considerabil, în Germania și în Europa, din cauza consecințelor, de exemplu, ale închiderii Strâmtorii Hormuz”, a declarat Merz miercuri, cu câteva ore înainte ca Trump să posteze amenințarea pe rețelele sociale. „Și, în acest sens, îndemn ca acest conflict să fie rezolvat.” Merz a adăugat că guvernul său „are relații bune de dialog” cu administrația Trump.
Marți, Trump a scris: „Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, crede că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară. Nu știe despre ce vorbește!” El a adăugat că nu este de mirare „că Germania se descurcă atât de prost, atât din punct de vedere economic, cât și în alte privințe!”
Această dispută vine într-un moment tensionat pentru relațiile transatlantice, în care Statele Unite și aliații europeni au poziții divergente cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu. În timp ce Washingtonul și Israelul duc o campanie militară împotriva Iranului, Germania și alte țări europene fac presiuni pentru o soluție diplomatică, temându-se de escaladarea conflictului și de impactul economic global.
Reducerea trupelor americane din Germania ar fi o mișcare cu consecințe majore pentru securitatea europeană. Germania găzduiește cea mai mare prezență militară americană din Europa, iar bazele de acolo sunt esențiale pentru operațiunile NATO și pentru proiecția puterii americane în Africa și Orientul Mijlociu. O retragere semnificativă ar putea slăbi descurajarea în fața Rusiei și ar putea submina încrederea în cadrul alianței.
Pe de altă parte, Trump a folosit în mod repetat amenințarea retragerii trupelor ca pârghie pentru a determina aliații să crească cheltuielile pentru apărare. În timpul primului său mandat, el a criticat în mod constant Germania pentru că nu atinge ținta NATO de 2% din PIB pentru apărare, deși Berlinul a făcut progrese în acest sens în ultimii ani.
Cancelarul Merz, care conduce un guvern de coaliție, se confruntă cu presiuni interne și externe pentru a menține un echilibru între loialitatea față de NATO și nevoia de a-și proteja interesele economice. Germania, putere economică majoră, depinde de stabilitatea globală și de accesul la rutele comerciale, iar închiderea Strâmtorii Hormuz a lovit puternic industria și consumatorii germani.
În acest context, amenințarea lui Trump nu este doar o chestiune bilaterală, ci are implicații pentru întreaga arhitectură de securitate europeană. Analiștii consideră că o reducere a trupelor americane ar putea fi interpretată de Moscova și Teheran ca un semn de slăbiciune a angajamentului american față de apărarea Europei.
Rămâne de văzut dacă Trump va duce la îndeplinire această amenințare sau dacă este doar o tactică de negociere. În trecut, el a făcut declarații similare, dar nu le-a implementat pe deplin. Cu toate acestea, contextul actual – un război activ în Orientul Mijlociu și tensiuni crescânde cu Iranul – face ca această amenințare să fie mai credibilă.
De ce este important:
Această dispută dintre SUA și Germania evidențiază fisurile tot mai adânci din cadrul NATO și riscul ca relațiile transatlantice să se deterioreze într-un moment de criză globală. Reducerea trupelor americane din Germania nu ar afecta doar securitatea europeană, ci ar putea încuraja agresiunile Rusiei și ale Iranului, destabilizând și mai mult ordinea internațională. De asemenea, ar putea slăbi capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea în Africa și Orientul Mijlociu, afectând interesele strategice americane. Pentru România, ca stat membru NATO de pe flancul estic, o astfel de mișcare ar fi un semnal de alarmă, deoarece ar putea indica o reorientare a priorităților americane și o posibilă reducere a angajamentelor de securitate în Europa. Este esențial ca liderii europeni să găsească un limbaj comun cu administrația Trump pentru a evita o criză care ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea globală.
