Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „fiecare rachetă doborâtă salvează vieți”, dar a subliniat că Ucraina are nevoie urgentă de sisteme capabile să intercepteze rachete balistice, nu doar rachete de croazieră. În timp ce sistemele Patriot și IRIS-T au fost eficiente împotriva unor amenințări, rachetele balistice rusești, cum ar fi Iskander sau Kh-47M2 Kinjal, zboară la viteze hipersonice și pe traiectorii înalte, ceea ce le face extrem de greu de interceptat cu echipamentele actuale.
„Avem nevoie de un scut antirachetă cu adevărat funcțional, nu doar de promisiuni”, a spus ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, într-o intervenție la postul național de televiziune. „Rusia lovește cu rachete balistice care pot ajunge la țintă în câteva minute. Fără sisteme anti-balistice, orașele noastre rămân expuse unor tragedii ca cea de ieri.”
Atacul de marți a fost unul dintre cele mai sângeroase din ultimele luni. Rachete rusești au lovit un bloc de locuințe în cartierul Solomianskyi din Kiev, dar și o stație de transformare electrică în regiunea Kiev. Bilanțul provizoriu arată 23 de morți și peste 60 de răniți. Echipele de salvare au lucrat toată noaptea printre dărâmături, în timp ce temperaturile au scăzut sub zero grade Celsius.
„Am auzit un fluierat puternic, apoi o explozie care a zguduit tot blocul. Geamurile au zburat în bucăți, iar pereții s-au prăbușit peste noi”, a povestit Maria, o supraviețuitoare de 68 de ani, intervievată de jurnaliștii locali. „Am stat îngropați sub moloz câteva ore. Noroc că vecinii au venit să ne scoată.”
Reacția NATO nu a întârziat să apară. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că „sprijinul pentru Ucraina rămâne neclintit” și că „noi sisteme de apărare aeriană sunt în curs de livrare”. Cu toate acestea, oficialii ucraineni sunt sceptici. „Am auzit aceleași promisiuni de luni de zile. În realitate, livrările sunt lente și insuficiente”, a comentat analistul militar Oleksandr Kovalenko.
De ce este atât de dificil să obții sisteme anti-balistice? În primul rând, acestea sunt extrem de scumpe și complexe. Un sistem THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) costă aproximativ 800 de milioane de dolari per baterie, iar rachetele interceptoare pot costa câteva milioane de dolari bucata. În al doilea rând, statele NATO au propriile lor stocuri limitate și trebuie să își mențină capacitatea de apărare. În al treilea rând, există temeri că furnizarea unor astfel de sisteme ar putea escalada conflictul, deși Ucraina susține că este vorba doar de apărare.
„Rusia nu va înceta să lovească infrastructura civilă. Singura modalitate de a opri aceste crime este să le facem inutile, prin doborârea rachetelor înainte de a ajunge la țintă”, a afirmat Zelenski într-un discurs adresat națiunii. El a cerut în mod special sisteme precum Patriot PAC-3, care pot intercepta rachete balistice tactice, și sisteme israeliene precum David’s Sling.
În paralel, Ucraina încearcă să dezvolte propriile capacități. Compania de stat Ukroboronprom a anunțat că testează un nou sistem antirachetă, dar experții spun că este nevoie de ani pentru a ajunge la un nivel operațional. Până atunci, dependența de ajutorul extern rămâne critică.
Atmosfera la reuniunea miniștrilor apărării din NATO, programată pentru săptămâna viitoare la Bruxelles, va fi tensionată. Ucraina va prezenta o listă detaliată a necesităților, iar Statele Unite, Germania și alte țări vor fi presate să accelereze livrările. „Nu putem permite ca Ucraina să fie lăsată fără apărare în fața terorii rusești”, a spus senatorul american Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev.
În același timp, Rusia continuă să își intensifice atacurile. Ministerul rus al Apărării a anunțat că „loviturile de precizie” vizează „infrastructura militară și energetică” a Ucrainei, dar imaginile din teren arată că victimele sunt în principal civili. Organizația Națiunilor Unite a condamnat atacurile, iar Curtea Penală Internațională investighează posibile crime de război.
Pentru ucraineni, fiecare zi fără un scut antirachetă eficient este o zi în care viața poate fi curmată în orice moment. „Nu mai vreau să aud sirenele. Vreau să pot dormi liniștită noaptea, știind că sunt în siguranță”, a spus Olena, o mamă a doi copii, care locuiește într-un cartier din Kiev lovit de rachete. „Dacă NATO nu ne ajută acum, când o va face? Când va fi prea târziu?”
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece evidențiază decalajul dintre nevoile reale de apărare ale Ucrainei și sprijinul oferit de Occident. Fără sisteme anti-balistice, Ucraina rămâne vulnerabilă la atacuri care vizează infrastructura critică și populația civilă, ceea ce prelungește conflictul și crește suferința umană. De asemenea, dezbaterea din cadrul NATO reflectă tensiunile dintre dorința de a sprijini Ucraina și teama de escaladare cu Rusia. O decizie în această privință va modela nu doar cursul războiului, ci și viitorul arhitecturii de securitate europene.
