Negocierile, desfășurate sub forma unui „trilog” în seara de luni, au dus la un compromis care va accelera semnificativ procedurile de returnare a migranților fără drept legal de ședere. „Noul regulament va grăbi procesul de returnare și va crește numărul persoanelor care părăsesc UE atunci când nu au dreptul să rămână”, a declarat Nicholas Ioannides, ministrul adjunct al migrației al Ciprului, care deține președinția rotativă a UE. Declarația sa subliniază determinarea Bruxelles-ului de a face față valurilor migratorii tot mai mari, după ce, în 2024, partidele de dreapta au câștigat teren în mai multe state membre.
Punctul central al acordului îl reprezintă posibilitatea ca statele membre să încheie acorduri bilaterale cu țări din afara UE pentru a găzdui „centre de returnare” – de fapt, centre de detenție unde migranții vor fi ținuți până la deportare. Cel puțin cinci națiuni – Germania, Austria, Olanda, Danemarca și Grecia – sunt deja în discuții cu parteneri din Africa pentru a stabili astfel de hub-uri, după modelul acordului Italiei cu Albania. Aceste centre, amplasate în afara teritoriului UE, sunt privite de critici ca „găuri negre legale”, unde drepturile fundamentale ar putea fi suspendate.
„Regulamentul va crea o mașinărie draconică de detenție și deportare”, a declarat Silvia Carter, purtătoare de cuvânt a Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții fără Acte, cu sediul la Bruxelles. „Dincolo de Atlantic, vedem violența și teama create de aplicarea brutală a imigrației de către ICE. Europa ar trebui să învețe din daunele acelui model, nu să-și construiască propria versiune.” Comparația cu Statele Unite este inevitabilă: administrația Trump a încheiat acorduri secrete cu mai multe țări pentru a deporta mii de persoane în state care nu sunt ale lor. Regatul Unit a încercat un plan similar cu Rwanda, dar acesta a rămas blocat în proceduri legale și a fost abandonat de noul guvern.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din coaliția de centru-dreapta Partidul Popular European, a susținut că noile măsuri sunt necesare pentru a preveni repetarea crizei din 2015, când aproximativ un milion de refugiați sirieni au sosit în Europa. „Trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona fluxurile migratorii fără a repeta haosul din trecut”, a spus ea. Cu toate acestea, criticii subliniază că regulamentul este un răspuns disproporționat, alimentat de sentimente anti-imigranți care au propulsat o „undă roșie” în alegerile americane din 2024.
Mélissa Camara, deputată franceză și membră a grupului Verzilor, a numit acordul „un pas istoric înapoi” pentru drepturile omului în UE. „Legalizarea centrelor de returnare în afara Uniunii, aprobarea detenției minorilor, vizitele la domiciliu inspirate din practicile ICE – arsenalul legal al unei ideologii xenofobe este acum complet”, a spus ea. Organizațiile neguvernamentale avertizează că noua legislație va tăia adânc în protecțiile Cartei fundamentale a UE privind drepturile omului, expunând migranții la riscuri în țări terțe.
„Acest acord va oferi guvernelor puteri mult mai largi de a reține și deporta oameni”, a declarat Marta Welander, purtătoare de cuvânt a Comitetului Internațional de Salvare (IRC). „Se pare că va normaliza raidurile de imigrație, va extinde utilizarea detenției în facilități asemănătoare închisorii, situate în afara teritoriului UE – esențiale găuri negre juridice – și va crește riscul ca oamenii să fie deportați în țări unde ar putea suferi persecuții, tortură sau chiar mai rău.”
Acordul provizoriu va fi acum trimis parlamentarilor europeni și șefilor de stat pentru aprobare, unde se așteaptă o adoptare rapidă. Reflectând preocupările tot mai mari legate de securitate, UE încearcă să-și consolideze frontierele externe și să reducă numărul de sosiri ilegale, în special pe ruta central-mediteraneană și spre Insulele Canare. În 2024, un număr record de migranți a ajuns pe aceste insule spaniole, iar statele membre cer acțiuni mai dure.
Cu toate acestea, efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare. Prin externalizarea detenției, UE riscă să devină complice la încălcări ale drepturilor omului în țări cu sisteme juridice fragile. De asemenea, măsurile ar putea descuraja migrația legală și ar putea împinge oamenii către rute și mai periculoase. În timp ce liderii europeni vorbesc despre „eficiență” și „control”, vocile critice avertizează că Europa își construiește propria versiune a unui sistem de imigrație pe care l-a condamnat cândva în Statele Unite.
De ce este important:
Acordul UE privind migrația marchează o schimbare fundamentală în abordarea blocului comunitar față de criza refugiaților. Prin externalizarea detenției și accelerarea deportărilor, Europa adoptă un model controversat, similar cu cel al administrației Trump, care a generat deja critici dure din partea apărătorilor drepturilor omului. Impactul va fi resimțit nu doar de migranți, ci și de relațiile diplomatice cu țările africane gazdă, de stabilitatea politică internă și de credibilitatea morală a UE ca apărătoare a valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Cetățenii trebuie să înțeleagă că această decizie va avea consecințe pe termen lung asupra vieților a mii de oameni și asupra coeziunii sociale europene.
