Deși poliția nu a confirmat identitatea sau motivația gestului, organizația International Campaign for Tibet l-a identificat pe bărbat ca fiind Lobga Rangzen, un activist pro-tibetan cunoscut pentru dedicarea sa față de cauza Tibetului. „Lobga a fost un susținător neobosit al Tibetului, care s-a dedicat în mod pașnic conștientizării crizei drepturilor omului din Tibet”, a declarat Tencho Gyatso, președintele organizației, într-un comunicat. Gyatso a adăugat că Rangzen a condamnat recenta „Lege privind promovarea unității etnice și a progresului” adoptată de China, despre care activiștii spun că va eroda și mai mult drepturile minorităților etnice, precum uigurii și tibetanii.
China a trimis trupe în Tibet în 1950, iar de atunci regiunea montană înaltă este considerată de Beijing o parte integrantă a Chinei de peste șapte secole. Cu toate acestea, organizațiile internaționale pentru drepturile omului și exilații tibetani au denunțat constant ceea ce ei numesc „dominația opresivă” a Chinei în zonele tibetane – acuzații pe care Beijingul le respinge ferm. Dalai Lama, liderul spiritual tibetan în vârstă de 90 de ani, trăiește în India din 1959, când a fugit din Lhasa după înăbușirea unei revolte de către trupele chineze. China nu recunoaște guvernul tibetan în exil și nu a mai purtat dialog cu reprezentanții Dalai Lama din 2010.
Incidentul de la ONU readuce în atenție valul de autoincendieri din rândul tibetanilor. Potrivit International Campaign for Tibet, între 2009 și 2022 au avut loc peste 150 de astfel de cazuri, majoritatea în Tibet și în provinciile chineze învecinate. Aceste gesturi extreme sunt considerate de activiști o formă de protest pașnic împotriva politicilor Beijingului, care, spun ei, suprimă identitatea culturală și religioasă a tibetanilor. China respinge aceste acuzații și susține că a adus dezvoltare economică și stabilitate în regiune.
Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, a declarat: „Suntem întristați de acest incident tragic și oribil și transmitem condoleanțe familiei”. Deși ancheta este în desfășurare, poliția nu a oferit detalii suplimentare despre posibilele motive. Cu toate acestea, gestul lui Rangzen a fost imediat asociat cu opoziția față de noua lege chineză privind unitatea etnică, care a stârnit îngrijorări și în Statele Unite și Uniunea Europeană. Acestea au criticat legea, considerând că oferă Beijingului baza legală pentru a acționa împotriva persoanelor din afara granițelor sale.
Tibetul rămâne un subiect sensibil în relațiile internaționale, iar incidente precum acesta reaprind dezbateri despre drepturile omului și autodeterminare. Deși China insistă că Tibetul este o parte inalienabilă a teritoriului său, comunitatea internațională rămâne divizată. Pentru mulți tibetani, autoincendierea este un act de disperare extremă, dar și un simbol al rezistenței pașnice. În același timp, Beijingul consideră astfel de gesturi drept acte de terorism sau instigate de forțe externe.
De ce este important:
Acest incident tragic subliniază tensiunile persistente legate de statutul Tibetului și de politicile Chinei în regiune. Autoincendierea lui Lobga Rangzen nu este doar o pierdere umană, ci și un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională cu privire la criza drepturilor omului din Tibet. De asemenea, readuce în discuție eficiența dialogului diplomatic și necesitatea unei abordări mai umanitare în relațiile dintre China și susținătorii cauzei tibetane. În contextul noii legi chineze privind unitatea etnică, acest gest extrem ar putea amplifica presiunile asupra Beijingului din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a guvernelor occidentale.
