Pentru a înțelege contextul, trebuie să ne întoarcem la politica de „presiune maximă” a administrației Trump, care a inclus retragerea din acordul nuclear JCPOA în 2018, reimpunerea sancțiunilor economice și o campanie de izolare diplomatică a Iranului. În teorie, scopul declarat era de a forța Teheranul să negocieze un nou acord, mai cuprinzător, care să abordeze nu doar programul nuclear, ci și programul balistic și influența regională a Iranului. În practică, însă, această strategie a dus la o criză profundă: Iranul a început să încalce treptat angajamentele asumate prin JCPOA, îmbogățind uraniu la niveluri tot mai apropiate de cele necesare pentru o armă nucleară, iar tensiunile din Golf au explodat în incidente precum doborârea unei drone americane sau atacurile asupra instalațiilor petroliere saudite.
Boroujerdi a explicat că, în ciuda retoricii belicoase, ambele părți au arătat, în anumite momente, o deschidere către dialog. „Există o percepție greșită că negocierile sunt moarte. De fapt, ele au loc pe mai multe canale, inclusiv prin intermediari precum Oman sau Elveția”, a spus expertul. El a subliniat că administrația Trump a încercat să combine presiunea maximă cu oferte de negociere, dar că această abordare a fost percepută de Iran ca fiind incoerentă. „Iranienii nu au încredere în Statele Unite, mai ales după ce Trump a denunțat unilateral un acord pe care îl negociaseră cu greu. Orice discuție trebuie să pornească de la reconstruirea încrederii, iar asta este aproape imposibil în climatul actual”, a adăugat Boroujerdi.
Un punct central al interviului l-a constituit întrebarea dacă negocierile pot duce cu adevărat la încheierea „războiului”. Boroujerdi a făcut distincția între războiul militar propriu-zis – care, deși nu a fost declarat oficial, include atacuri cibernetice, lovituri aeriene și confruntări prin intermediari – și războiul economic și diplomatic. „Sancțiunile sunt o formă de război. Ele afectează viața a milioane de iranieni, iar guvernul de la Teheran le consideră o agresiune. Pentru a pune capăt acestui conflict, nu este suficient să oprești focul; trebuie să existe un acord care să abordeze cauzele profunde ale ostilității”, a explicat el.
Expertul a remarcat că, deși administrația Trump a vorbit despre „negocieri fără precondiții”, în realitate a impus condiții dure, cum ar fi încetarea completă a programului balistic și retragerea Iranului din Siria și Yemen. „Aceste cerințe sunt inacceptabile pentru regimul de la Teheran, care le vede ca pe o capitulare. Iranul este dispus să discute, dar nu să renunțe la instrumentele sale de putere regională”, a spus Boroujerdi. El a adăugat că, paradoxal, asasinarea lui Soleimani a întărit poziția durilor din Iran, care susțin că negocierile cu America sunt inutile.
În ceea ce privește perspectivele de pace, Boroujerdi a fost rezervat. „Nu cred că vom vedea un acord major în viitorul apropiat. Ambele părți sunt prinse într-un joc de șah în care fiecare mișcare este calculată pentru a câștiga avantaje tactice. Iranul așteaptă poate o schimbare la Casa Albă, în timp ce Trump vrea un succes diplomatic înainte de alegeri. Dar timpul se scurge, iar riscul unei escaladări accidentale rămâne ridicat”, a avertizat el.
Interviul a atins și aspecte legate de opinia publică iraniană. Boroujerdi a menționat că, deși regimul controlează strict informația, există o nemulțumire profundă față de sancțiuni și față de costurile războiului. „Iranienii de rând vor pace și prosperitate, dar nu sunt dispuși să accepte orice condiție. Naționalismul este puternic, iar orice acord care pare o umilință națională ar putea fi respins de populație”, a explicat el.
În concluzie, Boroujerdi a subliniat că negocierile pentru încheierea războiului împotriva Iranului sunt într-un impas relativ, dar nu complet blocate. „Există canale deschise, dar lipsa de încredere și cerințele maxime ale ambelor părți fac ca un acord să fie dificil. Poate că singura soluție reală este o abordare graduală, care să înceapă cu măsuri de reducere a tensiunilor, cum ar fi un schimb de prizonieri sau o încetare a focului în Yemen. De acolo, s-ar putea construi un dialog mai amplu”, a încheiat expertul.
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece conflictul dintre Statele Unite și Iran are potențialul de a degenera într-un război regional devastator, cu implicații globale asupra securității energetice, a stabilității Orientului Mijlociu și a proliferării nucleare. Înțelegerea nuanțelor negocierilor – a obstacolelor, a jucătorilor și a posibilelor căi de ieșire – este esențială pentru a evalua riscurile și pentru a susține soluții diplomatice realiste. Fără o analiză atentă, riscăm să cădem pradă unei retorici simpliste care ignoră complexitatea uneia dintre cele mai periculoase crize ale momentului.
