Ordinul executiv, semnat de Trump în luna martie, a stârnit controverse încă de la început, deoarece încearcă să impună restricții asupra votului prin corespondență, o metodă utilizată pe scară largă de milioane de americani. Judecătoarea districtuală Indira Talwani, numită de fostul președinte Barack Obama, a decis că anumite părți ale acestui ordin sunt neconstituționale și a emis o ordonanță preliminară care le blochează temporar. Administrația Trump a anunțat deja că va face apel la această decizie, iar cazul ar putea ajunge până la Curtea Supremă.
Ordinul executiv al lui Trump, intitulat „Promovarea integrității alegerilor americane”, a fost emis pe 25 martie 2025 și include mai multe prevederi controversate. Printre acestea se numără solicitarea ca Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) și Serviciul Poștal al Statelor Unite (USPS) să creeze liste cu toți cetățenii americani adulți sau alegătorii eligibili din fiecare stat. De asemenea, ordinul cere USPS, care este o agenție independentă, să livreze buletinele de vot doar persoanelor care apar pe aceste liste. În cazul în care un stat refuză să furnizeze listele sale de alegători absenți către guvernul federal, USPS ar urma să nu mai livreze buletinele de vot prin corespondență din acel stat.
Judecătoarea Talwani a argumentat în decizia sa că aceste prevederi încalcă principiul separației puterilor în stat, deoarece Constituția Statelor Unite atribuie legislativelor statale și Congresului – nu președintelui – puterea de a stabili regulile pentru alegerile federale. „Președintele nu are autoritatea de a rescrie legile electorale prin ordin executiv”, a scris Talwani în opinia sa. Ea a subliniat că, deși președintele poate emite ordine executive în domeniul securității naționale sau al administrației federale, acestea nu pot înlocui legile adoptate de Congres sau de state.
Decizia de la Boston este doar ultimul episod dintr-o serie de confruntări legale legate de votul prin corespondență. Un alt caz similar, aflat pe rolul unei instanțe din Washington, D.C., a fost respins parțial în luna mai, când un judecător a considerat că este prea devreme pentru a emite o ordonanță de urgență, deoarece administrația Trump nu pusese încă în aplicare directivele contestate. Democrații au făcut apel la acea decizie, iar cazul se află acum la Curtea de Apel pentru Circuitul Districtului Columbia.
Postmaster General David Steiner a declarat miercuri în fața Congresului că, în conformitate cu propunerea USPS, serviciul poștal ar folosi informațiile furnizate de oficialii electorali din state pentru a crea listele de alegători. El a avertizat că, dacă un stat refuză să colaboreze, USPS nu va mai livra buletinele de vot prin corespondență din acel stat. Această poziție a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile civile, care consideră că ar putea duce la suprimarea votului în statele conduse de democrați.
Impactul imediat al deciziei judecătoarei Talwani este limitat, deoarece ordinul executiv nu a afectat încă în mod direct alegerile primare de la jumătatea mandatului din acest an. Cu toate acestea, experții juridici avertizează că lupta legală este departe de a se fi încheiat. „Aceasta este doar prima rundă”, a declarat profesorul de drept constituțional de la Universitatea Harvard, Lawrence Lessig. „Curtea Supremă va avea, probabil, ultimul cuvânt, iar decizia sa va stabili limitele puterii executive în domeniul electoral.”
Criticii ordinului lui Trump susțin că acesta face parte dintr-un efort mai amplu de a restricționa accesul la vot, în special al minorităților și al alegătorilor din zonele urbane, care tind să voteze prin corespondență în proporții mai mari. Datele arată că, în alegerile din 2020, peste 40% dintre americani au votat prin corespondență, iar această metodă a fost esențială pentru menținerea participării electorale în timpul pandemiei de COVID-19.
Pe de altă parte, susținătorii ordinului argumentează că este necesar pentru a preveni frauda electorală, deși studiile arată că frauda prin votul prin corespondență este extrem de rară. Trump a afirmat în repetate rânduri, fără dovezi, că votul prin corespondență este predispus la fraudă, iar acest ordin este văzut ca o încercare de a-și pune în practică afirmațiile.
Decizia de la Boston este considerată o victorie importantă pentru grupurile pentru drepturile de vot, dar ele rămân precaute. „Este un pas în direcția cea bună, dar lupta continuă”, a declarat directorul executiv al League of Women Voters, Virginia Kase Solomón. „Vom monitoriza îndeaproape apelul și vom continua să luptăm pentru ca fiecare american să aibă acces la vot, indiferent de metoda pe care o alege.”
În timp ce administrația Trump se pregătește să facă apel, cazul ar putea deveni un test crucial pentru limitele puterii prezidențiale în materie electorală. Constituția SUA este clară în ceea ce privește atribuțiile statelor și ale Congresului, dar președinții au folosit din ce în ce mai des ordinele executive pentru a ocoli legislativul. Această tendință a fost criticată de ambelor părți ale spectrului politic, dar a devenit o armă preferată a administrațiilor recente.
De ce este important:
Această decizie subliniază tensiunile dintre puterea executivă și principiile constituționale ale federalismului. Dacă va fi menținută în apel, va stabili un precedent important că președintele nu poate modifica unilateral regulile electorale, protejând astfel integritatea procesului democratic. Pe de altă parte, dacă va fi răsturnată, ar putea deschide calea pentru o centralizare a controlului asupra alegerilor, cu riscuri semnificative pentru drepturile de vot. În contextul dezbaterilor tot mai aprinse privind accesul la vot în SUA, această bătălie legală este esențială pentru viitorul democrației americane.
