Qalibaf, care este și principalul negociator al Iranului cu Statele Unite, a subliniat că americanii și israelienii au înțeles că nu pot face față Iranului într-un război militar clasic. „Au intrat într-un război cognitiv și economic”, a spus el, în cadrul unei ceremonii de comemorare a fostului lider suprem Ali Khamenei, la Karbala. Această afirmație vine ca răspuns la amenințările lui Trump, care a promis „cea mai zdrobitoare operațiune economică din istorie” împotriva oricărei țări, și a cerut aliaților să se alăture Statelor Unite în această campanie.
Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a condamnat la rândul său această schimbare de strategie, numind-o „terorism economic” și acuzând Washingtonul că încearcă să abată atenția de la propriile probleme economice. Într-o postare pe rețelele de socializare, Araghchi a avertizat că intensificarea politicilor eșuate ale SUA va spori și mai mult sentimentul anti-american în lume. Aceste declarații vin în contextul în care eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace sunt complet blocate, la doar câteva zile după expirarea unui memorandum de înțelegere de 60 de zile care viza încheierea războiului.
Situația este tensionată și pe plan militar și economic. Blocada americană este încă în vigoare, iar Iranul continuă să restricționeze puternic traficul prin Strâmtoarea Hormuz, o rută crucială pentru transportul petrolului. Statele Unite au deja impus sancțiuni extinse asupra Iranului, care fac imposibilă o mare parte a comerțului internațional cu țările occidentale. În luna iunie, Washingtonul a intensificat măsurile și împotriva rafinăriilor și a afacerilor care cumpără petrol iranian.
Acum, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, amenință cu sancțiuni secundare și mai dure, nu doar împotriva entităților de afaceri, ci și împotriva națiunilor întregi care ar îndrăzni să facă afaceri cu Iranul. Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Orice țară care permite instituțiilor sale financiare, afacerilor, aeroporturilor sau entităților guvernamentale să ofere orice tip de linie de salvare Iranului va face față unor consecințe economice imense”. Bessent a adăugat într-un interviu la CNBC că Iranul se va confrunta cu „cea mai mare izolare economică coordonată din istoria lumii”. El a spus: „Va funcționa în Iran și vom prăbuși acest regim. Este timpul ca aliații noștri și restul lumii să ia o decizie”.
Amenințarea cu sancțiuni secundare a ridicat întrebări cu privire la modul în care acestea vor afecta China, care este principalul cumpărător de petrol iranian. Bessent a menționat China în mod explicit, spunând că „din păcate, ei au fost cel mai mare consumator de petrol iranian, cumpărând aproximativ 90% din acesta”. Cu toate acestea, când a fost întrebat dacă China ar putea fi vizată, Bessent a refuzat să răspundă. Vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a cerut negocieri în loc de sancțiuni, afirmând că „sancțiunile și tacticile de presiune nu sunt soluția”.
Bessent este așteptat să susțină o conferință de presă luni pentru a oferi detalii despre cum va fi realizată „operațiunea economică D-Day” a lui Trump. Această strategie ridică semne de întrebare și în rândul analiștilor. Sina Toossi, cercetător senior la Centrul pentru Politică Internațională de la Washington, a declarat pentru NPR că hardlinerii ideologici controlează acum părți din guvernul iranian, iar economia nu este prioritatea lor. „Există această amenințare existențială cu care se confruntă iranienii. Deci sunt dispuși să suporte costuri economice mult mai mari pentru a-și asigura supraviețuirea”, a explicat ea.
Această situație complexă arată că, în timp ce Statele Unite încearcă să exercite o presiune economică fără precedent, Iranul pare hotărât să reziste, chiar și cu prețul unor sacrificii economice majore. Războiul economic, deși poate fi devastator, nu a reușit până acum să determine regimul de la Teheran să cedeze. În schimb, a întărit retorica anti-americană și a consolidat poziția durilor din cadrul guvernului iranian. Rămâne de văzut dacă noua strategie a lui Trump și a lui Bessent va avea succes sau dacă va duce la o escaladare și mai mare a tensiunilor, cu consecințe imprevizibile pentru întreaga regiune și pentru economia globală.
De ce este important:
Această evoluție este crucială pentru că arată o schimbare majoră în strategia SUA față de Iran, de la confruntare militară la o presiune economică extremă. Dacă sancțiunile secundare vor fi aplicate, ar putea afecta nu doar Iranul, ci și relațiile economice globale, în special cu China, un partener major. De asemenea, această situație evidențiază eșecul diplomației și al negocierilor, ceea ce crește riscul unui conflict mai amplu. Înțelegerea acestor dinamică este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare în Orientul Mijlociu și pentru a evalua impactul asupra piețelor energetice și a securității internaționale.
