Legea din 2021, introdusă ca o completare la legislația existentă privind protecția copilului, interzicea „promovarea homosexualității” către persoanele sub 18 ani. În practică, aceasta a dus la cenzurarea cărților, a filmelor și a altor materiale culturale care prezentau relații între persoane de același sex, dar și la interzicerea marșurilor Pride. Criticii au subliniat că legea stigmatizează comunitatea LGBTQ și asociază în mod fals homosexualitatea cu pedofilia, o acuzație gravă care a stârnit proteste atât în Ungaria, cât și în întreaga Uniune Europeană.
Noul proiect de lege, depus de guvernul condus de Peter Magyar, elimină referirile la interzicerea „promovării” sau „prezentării” homosexualității și a tranziției de gen către minori. În locul acestor formulări, textul propus se referă pur și simplu la materiale care pot „afecta grav dezvoltarea fizică, intelectuală, emoțională sau morală a copilului”. Această schimbare de paradigmă este menită să alinieze legislația ungară la standardele europene, care permit statelor să reglementeze conținutul destinat minorilor, dar fără a discrimina pe criterii de orientare sexuală.
Peter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie, punând capăt celor 16 ani de domnie ai lui Viktor Orban, a declarat că noile reguli se vor aplica „indiferent de orientarea sexuală” și că vor aduce țara în conformitate cu reglementările UE. „Adoptăm o poziție fermă, fără compromisuri, împotriva conținutului media accesibil minorilor care promovează violența sexuală, manipularea și exploatarea”, a subliniat el, încercând să sublinieze că protecția copiilor rămâne o prioritate, dar fără a mai stigmatiza o anumită comunitate.
Decizia guvernului ungar vine la câteva luni după ce CJUE a stabilit, în aprilie, că legea din 2021 a încălcat „însăși identitatea” Uniunii Europene. Curtea a argumentat că legislația ungară discrimina în mod direct persoanele LGBTQ și că nu putea fi justificată prin protecția copilului, deoarece folosea un limbaj vag și stigmatizant. Această hotărâre a fost salutată de organizațiile pentru drepturile omului, care au cerut în mod repetat Budapestei să abroge legea.
În urma deciziei CJUE, poliția ungară a autorizat anul acesta marșurile Pride, care fuseseră interzise în 2024 sub guvernarea Orban. De asemenea, sâmbătă, Peter Magyar a anunțat că guvernul analizează modificarea unei legi din 2020 care restricționa adopția la cuplurile căsătorite, ceea ce, în practică, interzicea cuplurilor de același sex să adopte copii. Această inițiativă ar reprezenta un pas suplimentar către egalitatea de drepturi, deși rămâne de văzut dacă va fi adoptată și în ce formă.
Reacțiile la acest proiect de lege au fost împărțite. Pe de o parte, activiștii LGBTQ și organizațiile pentru drepturile omului au salutat modificarea ca pe o victorie importantă, dar au avertizat că mai sunt multe de făcut. „Este un pas în direcția corectă, dar nu suficient. Trebuie să ne asigurăm că legea este aplicată în mod corect și că nu rămân lacune care să permită discriminarea”, a declarat un purtător de cuvânt al Amnesty International Ungaria. Pe de altă parte, susținătorii fostului premier Orban, care acum se află în opoziție, au criticat dur inițiativa, acuzând guvernul că „cedează presiunilor de la Bruxelles” și că „trădează valorile tradiționale ale națiunii”.
Contextul politic este unul complex. Viktor Orban, care a construit o imagine de lider naționalist și conservator, a folosit această lege ca pe un instrument de mobilizare a bazei sale electorale, dar și ca pe un subiect de confruntare cu UE. După înfrângerea sa în alegerile din aprilie, Peter Magyar, un conservator autodeclarat, dar cu o abordare mai pragmatică, încearcă să echilibreze relațiile cu Bruxelles-ul, fără a-și aliena complet electoratul. Modificarea legii anti-LGBTQ este văzută ca un test al angajamentului său față de valorile europene, dar și ca o încercare de a îmbunătăți imaginea Ungariei pe scena internațională.
Un aspect important este că proiectul de lege nu abrogă complet legislația din 2021, ci doar elimină referirile explicite la homosexualitate și tranziție de gen. Acest lucru înseamnă că statul va putea în continuare să reglementeze conținutul pentru minori, dar fără a viza în mod specific comunitatea LGBTQ. Rămâne de văzut cum vor fi interpretate noile prevederi în practică și dacă autoritățile vor folosi în continuare legea pentru a cenzura materiale cu tematică LGBTQ, sub pretextul protejării minorilor.
De asemenea, modificarea legii adopției ar putea avea un impact semnificativ asupra vieții cuplurilor de același sex din Ungaria. În prezent, legea din 2020 permite adopția doar cuplurilor căsătorite, iar căsătoria între persoane de același sex nu este recunoscută în Ungaria, unde Constituția definește căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Dacă guvernul va modifica această lege, ar putea deschide calea pentru adopția de către persoane singure sau cupluri necăsătorite, inclusiv cupluri de același sex, dar acest lucru ar necesita probabil și modificarea altor acte normative.
Pe plan european, această inițiativă este privită cu interes, dar și cu prudență. Comisia Europeană a salutat anunțul, dar a cerut ca modificările să fie aplicate în mod efectiv și să nu rămână doar pe hârtie. „Așteptăm să vedem textul final al legii și modul în care va fi implementată. Este important ca Ungaria să respecte pe deplin valorile și legislația UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
În concluzie, modificarea legii anti-LGBTQ din Ungaria reprezintă un pas simbolic important, dar și o mișcare strategică din partea noului guvern. Peter Magyar încearcă să demonstreze că poate aduce schimbarea promisă, fără a provoca o criză politică internă. Rămâne de văzut dacă aceste modificări vor fi suficiente pentru a repara imaginea Ungariei în ochii partenerilor europeni și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea lor sexuală.
De ce este important:
Această modificare legislativă este crucială pentru că marchează o abatere semnificativă de la politicile discriminatorii ale fostului regim Orban și aliniază Ungaria la standardele europene în materie de drepturi fundamentale. Decizia CJUE a stabilit clar că astfel de legi încalcă valorile UE, iar noua abordare a guvernului Magyar ar putea reduce tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles. Mai mult, aceasta ar putea avea un impact direct asupra vieții persoanelor LGBTQ din Ungaria, oferindu-le mai multă libertate de exprimare și de asociere, precum și posibilitatea de a adopta copii. Este un test al angajamentului noului guvern față de statul de drept și față de protecția minorităților, iar modul în care va fi implementată legea va fi urmărit îndeaproape atât de organizațiile pentru drepturile omului, cât și de instituțiile europene.
