Ursula von der Leyen propune ca Canada să devină primul membru asociat al UE – un semnal puternic în contextul tarifelor lui Trump
Într-o mișcare care a surprins pe mulți și a stârnit aplauze în Parlamentul European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri ca Canada să devină primul membru asociat al Uniunii Europene. Declarația a fost făcută în cadrul discursului anual privind starea Uniunii, la Strasbourg, în fața premierului canadian Mark Carney, care a fost invitat special. Gestul simbolic – Carney s-a ridicat, a îmbrățișat-o pe von der Leyen și a sărutat-o pe ambii obraji – a fost urmat de ovații în picioare din partea europarlamentarilor. Dar dincolo de momentul emoționant, propunerea are implicații profunde pentru relațiile transatlantice, mai ales într-o perioadă în care Statele Unite, sub președinția lui Donald Trump, au impus tarife dure asupra exporturilor canadiene și au alimentat tensiuni comerciale.Contextul este esențial. Aproximativ 70% din exporturile Canadei merg către Statele Unite, iar retorica lui Trump despre transformarea Canadei în „al 51-lea stat american” a împins Ottawa să caute parteneri mai diverși. Carney a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea unei „alianțe unice” cu Europa, pentru a reduce dependența de vecinul sudic. Propunerea lui von der Leyen vine exact în acest context, fiind văzută ca un răspuns direct la politicile agresive ale administrației americane. „Aș dori să lucrez cu dumneavoastră pentru a deschide ușa ca Canada să devină primul membru asociat al UE”, a spus von der Leyen, adresându-i-se direct lui Carney, care stătea în primul rând, în stânga sa.Ce înseamnă, de fapt, un „membru asociat”? Nu există încă un precedent clar, iar von der Leyen nu a oferit detalii concrete despre cum ar funcționa acest statut. Totuși, un oficial canadian familiarizat cu discuțiile a declarat pentru Associated Press că Ottawa explorează un aranjament care să permită cetățenilor canadieni să locuiască și să muncească în Europa fără vize, ca parte a unui parteneriat strategic mai larg. De asemenea, Canada ar dori să meargă dincolo de acordul comercial existent, cunoscut sub numele de CETA, spre ceea ce Carney a numit o „Alianță pentru Viitor”. Von der Leyen a subliniat că această alianță extinsă ar viza „un spațiu comun de prosperitate și securitate economică”, acoperind domenii precum producția avansată, tehnologia, apărarea, Arctica, energia, mineralele critice, bateriile, inteligența artificială, calculul cuantic, securitatea cibernetică și securitatea economică.„Aceasta este o parteneriat nu împotriva altcuiva, ci pentru puterea noastră comună”, a declarat von der Leyen, adăugând că „Europa și Canada cred în democrație, cred că puterea nu aparține celor mai puternici, celor mai bogați sau celor mai zgomotoși, ci tuturor”. Mesajul a fost clar orientat spre valorile democratice comune, într-o perioadă în care aceste valori sunt tot mai contestate la nivel global. Carney, care urmează să țină un discurs în fața Parlamentului European joi, a salutat propunerea, spunând că Canada adâncește legăturile cu UE „pentru a ne consolida suveranitatea”. Biroul său a confirmat că sprijină o evoluție dincolo de CETA, spre o relație mai strânsă.Un aspect important este că, anul acesta, Canada a devenit prima țară non-europeană care s-a alăturat programului SAFE al UE, un program de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro (aproximativ 173 de miliarde de dolari), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții publice comune. Acest pas a fost văzut ca o dovadă a angajamentului canadian față de securitatea europeană, într-un moment în care NATO și relațiile transatlantice sunt supuse unor presiuni fără precedent.Reacțiile nu au întârziat să apară. Iratxe García Pérez, președinta grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, l-a lăudat pe Carney pentru „curajul de a-l confrunta pe Donald Trump” și a subliniat că aliații sunt necesari pentru a apăra „suveranitatea, solidaritatea și dreptul internațional”. Barry Andrews, președintele Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European, a numit Canada „un aliat perfect pentru Europa”, menționând că peste 10% dintre canadieni au origini irlandeze, ceea ce ar putea aduce beneficii speciale Irlandei.Cu toate acestea, propunerea ridică și întrebări dificile. Cum se va împăca statutul de membru asociat cu țările care negociază în prezent aderarea deplină la UE? Care vor fi drepturile și obligațiile exacte ale Canadei? Și, mai important, cum va reacționa Washingtonul? Carney a ținut un discurs remarcat la Forumul Economic Mondial de la Davos, în ianuarie, în care a îndemnat puterile mijlocii să colaboreze pentru a-și crește influența într-o eră a rivalității marilor puteri. „Când negociem doar bilateral cu o hegemonie, negociem din poziție de slăbiciune. Acceptăm ceea ce ni se oferă”, a spus el. „Aceasta nu este suveranitate. Este spectacolul suveranității, în timp ce acceptăm subordonarea.” Aceste cuvinte au atras o mustrare personală din partea lui Trump, iar propunerea lui von der Leyen, făcută chiar vecinului Americii, ar putea escalada din nou tensiunile.Pe de altă parte, UE a ales o cale diferită față de Canada în relația cu Washingtonul. Bruxelles-ul a ajuns la un acord comercial cu Statele Unite care stabilește un plafon de 15% pentru tarifele americane asupra majorității exporturilor europene, în timp ce Europa a eliminat tarifele pentru bunurile industriale americane. Acest contrast planează asupra eforturilor lui Carney de a aprofunda legăturile cu Europa. Unii analiști consideră că propunerea lui von der Leyen este, de asemenea, un mesaj politic: Europa este deschisă să primească parteneri care împărtășesc aceleași valori, chiar dacă nu sunt membri cu drepturi depline.Summitul Canada-UE, programat pentru sfârșitul lunii octombrie la Montreal, va fi un moment crucial pentru a transforma această propunere în ceva concret. Până atunci, rămân multe necunoscute. Dar un lucru este cert: relația dintre Canada și Uniunea Europeană a intrat într-o nouă eră, iar gestul de la Strasbourg ar putea fi amintit ca un punct de cotitură în istoria diplomației transatlantice. Într-o lume tot mai fragmentată, alianțele bazate pe valori comune devin mai valoroase ca niciodată, iar Canada pare hotărâtă să-și găsească locul în această ecuație.### De ce este important:Această propunere marchează o schimbare majoră în arhitectura relațiilor internaționale. Dacă va fi materializată, Canada ar deveni primul partener non-european cu un statut special în cadrul UE, ceea ce ar putea redefini modul în care blocul european interacționează cu democrațiile din afara continentului. În contextul tarifelor impuse de Trump și al retoricii anexioniste la adresa Canadei, această mișcare oferă Ottawa-ului o alternativă strategică reală la dependența de SUA. De asemenea, subliniază importanța valorilor democratice și a cooperării economice în fața presiunilor hegemonice. Pentru Europa, este o oportunitate de a-și extinde influența și de a-și consolida parteneriatele cu țări care împărtășesc aceleași principii, într-o perioadă în care ordinea mondială este tot mai contestată.
