Un „dom de căldură” este definit ca un sistem atmosferic de înaltă presiune de mari dimensiuni care acționează ca un capac, captând aerul cald și umiditatea deasupra unei zone timp de zile sau chiar săptămâni. „Este doar o zonă foarte puternică de înaltă presiune. Sub ea, aerul coboară. Aerul care coboară se comprimă, se încălzește și, de asemenea, usucă aerul”, explică Reneé Duff, meteorolog la AccuWeather. Spre sfârșitul săptămânii, „nucleul principal al căldurii se deplasează puțin mai spre vest”, majoritatea temperaturilor de 90 de grade (32°C) mutându-se în California și în părți ale regiunii Four Corners, spune Duff. Vineri, sâmbătă și duminică se vor înregistra temperaturi record sau aproape de record, de aproximativ 115 grade (46°C) în jurul Phoenixului, adaugă ea.
„Multe dintre statele afectate de cele mai ridicate temperaturi se află în secetă severă sau extremă”, continuă Duff. Printre acestea se numără New Mexico, Colorado, Utah, Wyoming și Idaho, unde „solul mai uscat favorizează temperaturi mai ridicate”. Marc Chenard, meteorolog la Serviciul Național de Meteorologie, spune că avertizările și atenționările de căldură extremă care au rămas în vigoare cel puțin până marți s-au concentrat în Arkansas, Tennessee și părți ale Coastei Golfului. El recunoaște că intensitatea acestor valuri de căldură este neobișnuită, un factor principal fiind probabil El Niño – încălzirea ciclică a Oceanului Pacific care crește șansele unor temperaturi mai ridicate în America de Nord.
„În mod normal, avem câteva astfel de episoade și ele se pot deplasa pe parcursul verii”, spune Chenard. „Dar fiecare dintre acestea a fost destul de puternic, intensitatea a fost impresionantă, iar persistența și forța par cu siguranță anormale.” Cercetările arată că schimbările climatice, datorate în mare parte arderii combustibililor fosili, fac valurile de căldură mai intense și mai frecvente. Potrivit unui sondaj realizat anul trecut de cercetători de la Universitatea George Mason și Yale, 65% dintre americani sunt cel puțin „oarecum îngrijorați” de încălzirea globală, inclusiv 29% care spun că sunt „foarte îngrijorați”. Un alt sondaj publicat în mai de Pew Research Center a constatat că americanii consideră că cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice sunt inevitabile. De asemenea, a arătat că, deși democrații sunt mai predispuși să fie îngrijorați de schimbările climatice decât republicanii, aproape jumătate dintre republicanii mai tineri au spus că guvernul nu face suficient pentru a combate problema.
Valul de căldură din SUA vine în timp ce Franța și Spania se luptă cu incendii de vegetație alimentate de condiții similare în Europa. O nouă analiză publicată de organizația de cercetare Climate Central a constatat că, în medie, oamenii din întreaga lume pierd aproximativ șapte nopți întregi de somn pe an din cauza temperaturilor inconfortabil de calde. Persoanele cu boli de inimă sau hipertensiune arterială pot fi deosebit de vulnerabile la căldură, deoarece unele medicamente pentru tratarea acestor afecțiuni interferează cu capacitatea organismului de a gestiona căldura excesivă. Un indice de masă corporală mai mare crește, de asemenea, riscul de insolație, spun experții. Persoanele supraponderale „se încălzesc mai repede și se răcesc mai încet”, potrivit lui Douglas Casa, director executiv al Institutului de Medicină Sportivă Korey Stringer de la Universitatea din Connecticut.
Temperaturile nocturne cresc mai repede decât cele diurne, iar nopțile care nu se răcoresc niciodată cu adevărat sunt, de asemenea, o preocupare, deoarece organismul nu are niciodată șansa de a se recupera după căldura zilei, spune el. Acest lucru este valabil mai ales în timpul unui val de căldură prelungit. „Expunerea prelungită la căldură poate crește riscul”, explică el. Oamenii pot deveni „progresiv mai deshidratați” și obosiți din cauza somnului prost, în timp ce „temperatura corpului poate să nu scadă în perioadele de recuperare, deoarece este cald acolo unde dormi”.
Elementele de bază ale prevenirii insolației se reduc la bunul simț, spune Casa: Stați cât mai mult posibil la umbră. Beți multă apă sau o băutură cu electroliți. Purtați haine de culoare deschisă, lejere. Faceți pauze frecvente. Semnele de avertizare ale insolației includ amețeli, dureri de cap, greață, oboseală severă și pot include confuzie, agresivitate sau posibila pierdere a cunoștinței, spune Casa. Intervenția rapidă înainte de sosirea ambulanței este esențială pentru a menține o persoană în viață, spune el. Cea mai bună opțiune este imersarea victimei insolației în apă rece. „Mai întâi răcirea, apoi transportul”, spune el. În medie, temperatura corpului unei victime a insolației este de 108 grade Fahrenheit (42°C). „Avem o fereastră de 30 de minute pentru a scădea temperatura sub 104 grade (40°C) pentru a asigura supraviețuirea”, spune Casa. Și, dacă insolația nu este tratată corespunzător, pot apărea leziuni ale organelor care ar face o persoană vulnerabilă la viitoare accidente cauzate de căldură. „Nu este vorba doar de supraviețuire. Este vorba și de a supraviețui fără complicații pe termen lung”, adaugă Casa.
