În Slovacia, satul Dolne Plachtince, din sudul țării, a înregistrat joi o temperatură de 42,2 grade Celsius (108 grade Fahrenheit), potrivit Institutului Hidrometeorologic Slovac (SHMU). Aceasta este cea mai ridicată valoare măsurată vreodată în această țară, depășind precedentul record de 40,3 grade Celsius stabilit în 2007. Dar căldura nu este singura problemă. Nivelul Dunării, al doilea cel mai lung fluviu al Europei, a scăzut la cote istorice, iar singura centrală nucleară a Slovaciei, de la Mochovce, funcționează la doar 80% din capacitate. Motivul este simplu: apa folosită pentru răcirea reactoarelor este insuficientă, iar temperaturile ridicate ale apei din fluviu reduc eficiența sistemelor de răcire. Aceasta înseamnă mai puțină energie electrică produsă, într-o perioadă în care cererea de electricitate pentru aer condiționat a explodat.
Ungaria vecină se confruntă cu o situație similară. Budapesta a înregistrat miercuri un nou record de temperatură minimă nocturnă: mercurul termometrelor nu a coborât sub 28 de grade Celsius (82,4 grade Fahrenheit). Aceasta înseamnă că nici măcar noaptea nu a adus răgaz, iar organismele oamenilor nu au avut timp să se refacă după zilele toride. Țara, fără ieșire la mare, este afectată și ea de nivelul scăzut al Dunării. Centrala nucleară de la Paks, care în mod normal asigură aproximativ jumătate din necesarul de electricitate al Ungariei, funcționează la doar 10% din capacitate. Este o scădere dramatică, care a forțat autoritățile să importe energie din alte surse, inclusiv din surse fosile, ceea ce crește emisiile de carbon și costurile pentru consumatori.
Austria nu este ocolită de caniculă. Agenția națională de meteorologie a raportat miercuri o temperatură maximă absolută de 41,2 grade Celsius (106,2 grade Fahrenheit) în localitatea Bad Deutsch-Altenburg, situată aproape de granița cu Slovacia. Acest record a depășit precedentul de 40,5 grade Celsius, stabilit în 2013. În Viena, autoritățile au deschis centre de răcorire publică și au distribuit apă gratuită în stațiile de metrou, dar sistemul de sănătate este deja sub presiune, cu un număr crescut de cazuri de insolație și deshidratare.
Italia a fost și ea lovită de valul de căldură, dar cu o amploare diferită. Joi, pentru prima dată în acest an, toate cele 27 de orașe mari ale țării au fost plasate sub alertă maximă de căldură. Autoritățile au emis recomandări stricte: evitarea expunerii directe la soare între orele 11:00 și 18:00, consumul de lichide și supravegherea persoanelor vulnerabile, în special vârstnicii și copiii. Tragedia a lovit însă în plin: un tânăr de 19 ani, culegător de roșii, este printre cel puțin patru persoane care au murit în ultimele zile din cauza căldurii extreme. Aceste decese au stârnit un val de indignare, deoarece muncitorii agricoli sunt adesea obligați să lucreze în condiții insuportabile, fără pauze adecvate și fără acces la umbră sau apă.
Dincolo de efectele imediate asupra sănătății, seceta care însoțește canicula a început să perturbeze grav transporturile și economia. În Germania, nivelul apelor în principalele râuri, inclusiv Rinul, a scăzut atât de mult încât mai multe companii au fost nevoite să renunțe la transportul fluvial și să folosească camioanele pentru a-și muta marfa. Aceasta este o schimbare costisitoare și ineficientă, deoarece barjele pot transporta mult mai multă marfă la un cost mai mic. Rezultatul este o scădere a volumului de bunuri transportate și o creștere a prețurilor, care se resimte în lanțurile de aprovizionare din întreaga Europă. De la materii prime la produse finite, totul devine mai scump, iar consumatorii plătesc factura.
Oamenii de știință avertizează că aceste veri extreme ar putea deveni din ce în ce mai frecvente în Europa, pe măsură ce clima globală se încălzește. Continentul european se încălzește mai rapid decât orice altă regiune a lumii, la o rată de aproximativ două ori mai mare decât media globală. Aceasta nu este o coincidență: Europa are o suprafață mare de uscat, iar circulația atmosferică și curenții oceanici contribuie la amplificarea efectelor schimbărilor climatice. În acest context, valurile de căldură devin mai intense, mai lungi și mai frecvente, iar infrastructura continentului – construită pentru un climat mai blând – nu este pregătită să facă față.
Deja, în această vară, mii de decese în exces au fost raportate în Europa, în urma unei serii de valuri de căldură. Spitalele sunt supraaglomerate, iar sistemele de energie electrică sunt solicitate la maximum. În multe țări, rețelele electrice nu au fost proiectate pentru a face față unor astfel de cereri de răcire, iar centralele nucleare și termice, care depind de apă pentru răcire, își reduc producția exact când este nevoie de mai multă energie. Este un cerc vicios care amenință să transforme o criză climatică într-o criză energetică și economică.
Pe lângă efectele asupra oamenilor și infrastructurii, canicula are un impact devastator asupra agriculturii. Recoltele de porumb, floarea-soarelui și legume sunt compromise, iar fermierii se confruntă cu pierderi uriașe. În Italia, Spania și Grecia, incendiile de pădure au distrus mii de hectare de vegetație, iar autoritățile se luptă să țină flăcările sub control. În Portugalia, un incendiu de proporții a forțat evacuarea a sute de oameni. Toate acestea se întâmplă într-o vară care ar putea fi una dintre cele mai călduroase din istoria înregistrărilor meteorologice.
În fața acestei situații, experții cer măsuri urgente de adaptare și atenuare. Este nevoie de investiții în infrastructură rezistentă la căldură, de sisteme de avertizare timpurie mai eficiente, de protecție pentru lucrătorii în aer liber și de tranziția rapidă către surse de energie regenerabilă, care nu depind de apă pentru răcire. De asemenea, este esențial ca politicile climatice să fie implementate cu mai multă ambiție, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita încălzirea globală. Fără aceste măsuri, verile extreme vor deveni noua normalitate, iar costurile umane și economice vor fi din ce în ce mai greu de suportat.
De ce este important:
Acest val de căldură fără precedent din Europa Centrală nu este doar un fenomen meteorologic izolat, ci un semnal clar al schimbărilor climatice accelerate. Recordurile de temperatură, seceta și perturbările infrastructurii critice – de la centrale nucleare la transportul fluvial – demonstrează că Europa nu este pregătită pentru un climat mai cald. Impactul asupra sănătății publice, a economiei și a securității energetice este deja vizibil, iar fără acțiuni urgente, aceste evenimente vor deveni mai frecvente și mai severe. Înțelegerea acestor riscuri și adaptarea infrastructurii și politicilor este vitală pentru protejarea vieților și a mijloacelor de trai ale milioanelor de europeni.
