Filtrează articolele

AI

Valul reclamelor politice generate cu AI: între satiră și manipulare în campania pentru alegerile din 2026

Valul reclamelor politice generate cu AI: între satiră și manipulare în campania pentru alegerile din 2026
Pe măsură ce sezonul campaniilor electorale intră în plină desfășurare, un fenomen nou a captat atenția alegătorilor și a analiștilor deopotrivă: reclamele politice create integral sau parțial cu ajutorul inteligenței artificiale. De la districte locale la curse pentru Senat, candidații îmbrățișează această tehnologie pentru a-și construi imaginea și a-i portretiza pe adversari într-o lumină nefavorabilă. Dar întrebarea rămâne: reușesc aceste reclame să mobilizeze alegătorii sau doar adâncesc cinismul politic?

Un exemplu elocvent vine din Carolina de Nord, unde Jessica Bichler, proprietara unui studio de yoga și candidată democrată pentru Senatul statului, a fost ținta unei reclame generate cu AI de către adversarul său republican, senatorul în funcție Michael Lee. Reclama o arăta pe Bichler contorsionându-și corpul în forme bizare, în timp ce se făceau afirmații despre pozițiile sale privind poliția și sistemul de sănătate. „Am crezut că m-am întărit pentru unele tachinări, dar AI-ul m-a luat prin surprindere”, a declarat Bichler pentru NPR. „Era fața mea, corpul meu mișcându-se, dar nu era ceva la care am consimțit sau la care am participat vreodată.” Reclama avea o mențiune că folosește AI, iar Lee a replicat că alegătorii din districtul său „sunt suficient de deștepți să recunoască comedia și parodia evidentă”.

Bichler nu este singura victimă. Datele recente arată că astfel de reclame politice cu AI apar peste tot în Statele Unite. Potrivit Proiectului Wesleyan Media, care monitorizează cheltuielile pentru reclame politice, în acest an au fost produse sau îmbunătățite cu AI cel puțin 164 de reclame la nivel național. Unele au fost folosite în curse de mare profil, cum ar fi candidatura lui Spencer Pratt pentru funcția de primar al Los Angeles-ului sau cursa pentru Senat din Texas între James Talarico și Ken Paxton. Dar multe, precum reclama împotriva lui Bichler, apar în alegeri locale sau de mai mică amploare.

Michael Franz, co-director al Proiectului Wesleyan Media, explică popularitatea acestor reclame: „Este o modalitate de a îmbunătăți conținutul reclamelor, de a le face să arate foarte bine, și nu te costă prea mult.” În ciclul electoral precedent din 2024, videoclipurile generate cu AI începuseră să prindă contur. Atunci, mulți experți se temeau că vor apărea deepfake-uri cu candidați care spun lucruri scandaloase. Ca răspuns, 31 de state au adoptat legi care interzic deepfake-urile sau cer dezvăluirea utilizării AI, potrivit Conferinței Naționale a Legislaturilor de Stat. Dar Scott Babwah Brennen, directorul Centrului pentru Politică Tehnologică de la Universitatea New York, spune că valul de falsuri nu a sosit. „Problema deepfake-urilor înșelătoare nu s-a materializat ca o problemă la scară largă”, afirmă el. „Dar se întâmplă altceva.”

Acest „altceva” seamănă mai degrabă cu satira. O reclamă îl arată pe senatorul democrat din Ohio, Sherrod Brown, rămânând prea mult timp la o petrecere de aniversare. Alta, lansată recent de republicanul texan Ken Paxton, îl arată pe rivalul său democrat, James Talarico, citind dintr-o Biblie. Talarico a reacționat numind reclama înșelătoare. Spre deosebire de deepfake-urile clasice, aceste reclame nu încearcă să inducă în eroare, ci sunt mai degrabă parodii menite să transmită mesaje politice. Brennen le numește „slopagandă generată cu AI”.

Todd Stiefel, un independent politic care a finanțat în principal candidați democrați în Carolina de Nord, a creat în 2024 ceea ce se crede a fi prima reclamă generată cu AI din stat. Aceasta îl înfățișa pe candidatul republican la guvernare, Mark Robinson, ca o monstruozitate AI cu 14 degete, citând presupusele sale poziții conspiraționiste. „Am decis că AI poate fi o modalitate de a-i ajuta pe oameni să vadă cuvintele care i-au ieșit din gură, deși tehnicește au ieșit din tastarea lui”, a spus Stiefel. Robinson a pierdut ulterior cursa, parțial din cauza comentariilor pe care le-ar fi făcut online. Stiefel consideră că AI poate fi văzută ca o extensie a utilizării artei în politică.

Istoria confirmă această perspectivă. De sute de ani, politicienii i-au portretizat pe adversari cu trăsături exagerate sau i-au arătat în moduri care reflectă nefavorabil politicile lor, spune Isabel Linzer, care urmărește alegerile la Centrul pentru Democrație și Tehnologie. În acest sens, „AI facilitează următoarea versiune a caricaturii politice”. Cu toate acestea, Linzer subliniază că aceste reclame sunt diferite – pentru că tehnologia AI poate genera videoclipuri realiste și pentru că este atât de nouă, ar putea influența alegătorii în moduri imprevizibile. „Este greu să faci o presupunere despre modul în care oamenii care navighează online, cu medii atât de diferite, percep conținutul pe care îl văd”, adaugă ea.

În timp ce unii văd în aceste reclame o simplă evoluție a satirei politice, alții sunt îngrijorați de efectele pe termen lung asupra încrederii în procesul democratic. Faptul că tehnologia devine tot mai accesibilă înseamnă că oricine poate crea astfel de conținut, fără a fi nevoie de resurse mari. Aceasta ridică întrebări despre reglementare și despre responsabilitatea platformelor de social media în etichetarea și moderarea acestor materiale. De asemenea, există riscul ca alegătorii să devină atât de sceptici încât să nu mai creadă nimic din ce văd, ceea ce ar putea eroda și mai mult discursul public.

Pe de altă parte, susținătorii AI în politică argumentează că aceste reclame pot stimula interesul pentru alegeri, mai ales în rândul tinerilor, și pot oferi o modalitate creativă de a evidenția contradicțiile adversarilor. În plus, costurile reduse permit candidaților mai puțin finanțați să concureze cu mașinile de propagandă ale marilor partide. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste reclame chiar îi conving pe alegători să meargă la vot sau doar îi amuză și îi dezgustă în egală măsură.

În final, ceea ce este clar este că AI a intrat definitiv în peisajul campaniilor electorale, iar efectele sale sunt abia la început. Pe măsură ce tehnologia avansează, vom vedea probabil reclame din ce în ce mai sofisticate, care vor estompa granița dintre realitate și ficțiune. Rămâne la latitudinea legislatorilor, a platformelor și a alegătorilor să decidă cum să gestioneze această nouă realitate. Un lucru este sigur: campania pentru alegerile din 2026 va fi prima în care inteligența artificială joacă un rol central, iar consecințele se vor resimți mult timp după ce urnele se vor închide.

De ce este important:


Această tendință marchează o schimbare fundamentală în modul în care se desfășoară campaniile electorale, cu implicații directe asupra transparenței, încrederii publice și sănătății democrației. Înțelegerea modului în care AI este folosită în reclamele politice ne ajută să fim mai vigilenți și să cerem reglementări clare, astfel încât tehnologia să servească interesului public, nu doar strategiilor murdare. Pentru alegători, este esențial să recunoască aceste tactici și să își formeze opinii bazate pe fapte, nu pe imagini manipulate.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.