O’Neill susține că a depus două rapoarte interne de siguranță în care a detaliat cum inginerii de la Wisk au fost presați să reducă volumul testelor software cerute de Administrația Federală a Aviației (FAA) pentru a respecta un termen limită de zbor de testare stabilit pentru 2025. Fosta angajată afirmă că a fost concediată la doar câteva săptămâni după ce a depus al doilea raport. Wisk Aero, fondată în 2019, este una dintre numeroasele companii care încearcă să dezvolte aeronave electrice comerciale cu decolare și aterizare verticală (eVTOL). Compania se numără printre puținele care vizează autonomia completă a acestor vehicule.
Wisk este, de asemenea, una dintre cele opt companii aprobate anul acesta de FAA să participe la un program de trei ani pentru testarea unor astfel de aeronave. Compania nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Cazul ridică întrebări serioase despre cultura de siguranță din cadrul Wisk și, implicit, despre modul în care Boeing gestionează problemele de siguranță după scandalurile care au afectat avioanele 737 MAX.
Contextul industriei eVTOL
Industria vehiculelor electrice de decolare și aterizare verticală (eVTOL) este într-o cursă contracronometru pentru a aduce pe piață primele taxiuri aeriene comerciale. Companiile concurează pentru a obține certificarea FAA și pentru a atrage investiții masive. Wisk Aero, deținută integral de Boeing, a fost considerată un pionier în domeniu, mai ales datorită abordării sale privind autonomia completă – adică fără pilot la bord. În timp ce majoritatea rivalilor, precum Joby Aviation sau Archer Aviation, optează pentru piloți umani în fazele inițiale, Wisk mizează pe inteligența artificială și pe sisteme de control automatizat.
Această strategie ambițioasă necesită însă un nivel extrem de ridicat de testare software și hardware. Orice eroare în codul care controlează decolarea, navigația sau aterizarea poate avea consecințe catastrofale. De aceea, FAA impune standarde stricte de testare. Conform plângerii lui O’Neill, presiunea de a respecta termenele interne a dus la reducerea testelor obligatorii, ceea ce ar putea compromite siguranța pasagerilor.
Acuzațiile detaliate
Briahna O’Neill a lucrat la Wisk ca manager software din 2022 până în 2024. În primele luni, a observat că echipele de ingineri erau sub presiune constantă pentru a livra rapid funcționalități, chiar dacă acest lucru însemna să sară peste etape de testare. A raportat intern aceste preocupări, iar primul raport a fost înregistrat în sistemul de conformitate al companiei. După ce nu a văzut nicio schimbare, a depus un al doilea raport, mai detaliat, în care a numit direct managerii care ar fi ordonat reducerea testelor.
La scurt timp după aceea, O’Neill a fost convocată la o întâlnire cu resursele umane și concediată, sub pretextul unor „probleme de performanță”. Ea susține că acest pretext este fals și că adevăratul motiv a fost raportarea problemelor de siguranță. Acțiunea în justiție invocă încălcarea legilor statului California privind protecția avertizorilor de integritate (whistleblowers) și discriminarea pe criterii de gen – O’Neill este femeie într-un domeniu dominat de bărbați.
Reacții și implicații
Până acum, nici Wisk, nici Boeing nu au oferit o reacție oficială. Avocații companiei nu au depus încă o apărare în instanță. Cazul este urmărit cu atenție de întreaga industrie aerospațială, mai ales după scandalurile Boeing legate de siguranța avioanelor 737 MAX, care au dus la sute de decese și la pierderi financiare uriașe. Dacă acuzațiile se dovedesc reale, ar putea afecta încrederea autorităților de reglementare în programul eVTOL al Wisk și, implicit, în întregul sector al taxiurilor aeriene autonome.
Experții în aviație subliniază că testarea software-ului pentru aeronave autonome este mult mai complexă decât pentru cele cu pilot. Un sistem autonom trebuie să gestioneze mii de scenarii neprevăzute, de la condiții meteorologice extreme la defecțiuni tehnice. Reducerea testelor pentru a respecta un termen limită este o practică periculoasă, care poate duce la accidente grave.
Ce urmează?
Procesul lui O’Neill împotriva Wisk Aero se anunță a fi unul de lungă durată. Instanța din Santa Clara va trebui să stabilească dacă există dovezi suficiente că concedierea a fost o represalie pentru raportarea problemelor de siguranță. În paralel, FAA ar putea deschide o investigație proprie, având în vedere că Wisk face parte din programul său de testare.
Pentru pasagerii care așteaptă cu nerăbdare taxiurile aeriene electrice, acest caz este un semnal de alarmă. Inovația nu trebuie să vină în detrimentul siguranței. Iar pentru Boeing, care încearcă să-și reconstruiască reputația după criza 737 MAX, un nou scandal legat de siguranță ar fi o lovitură grea.
De ce este important:
Acest caz evidențiază tensiunile dintre inovația rapidă și siguranța pasagerilor în industria emergentă a taxiurilor aeriene electrice. Dacă acuzațiile sunt adevărate, ele arată că presiunile comerciale pot duce la compromisuri periculoase chiar și în companii deținute de giganți precum Boeing. Pentru public, este o reamintire că tehnologia autonomă, oricât de promițătoare, trebuie testată riguros înainte de a fi lansată pe scară largă. De asemenea, procesul subliniază importanța protejării avertizorilor de integritate care semnalează nereguli – fără ei, multe probleme de siguranță ar rămâne ascunse.
