Conferința, care se desfășoară anual, este o platformă prin care China își demonstrează ambițiile de a deveni lider global în domeniul AI, concurând direct cu Statele Unite. În ultimii ani, modelele chinezești de AI au câștigat teren, atrăgând utilizatori din întreaga lume datorită costurilor mai mici. Cu toate acestea, guvernanța acestui sector în plină expansiune a devenit un subiect aprins de dezbatere, pe fondul îngrijorărilor legate de utilizarea AI în scopuri militare sau de către hackeri și infractori.
În discursul său, Xi a vorbit despre rolul Chinei în asigurarea accesului echitabil la capacitățile AI pentru țările în curs de dezvoltare, pentru a preveni crearea de „noi nedreptăți istorice”. În acest sens, el a anunțat planurile Chinei de a colabora cu organizații internaționale, inclusiv din Africa, America Latină, Asia și țările BRICS, pentru a oferi oportunități legate de AI.
„Dezvoltarea AI nu ar trebui să fie un spectacol solo al unei singure țări, ci o simfonie a cooperării internaționale”, a spus Xi. „Ar trebui să ne opunem împreună extinderii excesive a conceptului de securitate națională în domeniul AI sau plasării securității unei țări mai presus de cea a altora.”
Aceste declarații vin pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Occident. Statele Unite și Uniunea Europeană au impus restricții asupra importurilor de tehnologie chineză, invocând motive de securitate națională. Recent, disputele dintre Washington și laboratoarele americane de AI au ridicat întrebări cu privire la cine controlează accesul la tehnologia de vârf. În luna mai, Departamentul de Comerț al SUA a emis o notificare prin care confirmă restricțiile asupra transporturilor de semiconductori către filialele companiilor chineze situate în afara Chinei, pe fondul îngrijorărilor legate de lacunele din regimul de control al exporturilor.
Xi a subliniat, de asemenea, necesitatea unor legi și reglementări solide, a unor sisteme de monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și răspuns la urgențe, pentru a asigura că AI rămâne întotdeauna sub control uman. „Ar trebui să punem în aplicare legi și reglementări, monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns la urgențe, pentru a ... asigura că AI este întotdeauna sub control uman”, a spus el.
AI a devenit un pilon strategic al politicii industriale a Chinei, susținut de investiții de stat menite să construiască un ecosistem intern, de la producția de cipuri până la utilizarea de către consumatori. Consumul zilnic de „tokeni” – unitatea de măsură a utilizării AI – a crescut de o mie de ori în ultimii doi ani, potrivit presei de stat care citează oficiali.
După cum a relatat anterior Al Jazeera, China, deși rămâne în urma SUA în ceea ce privește accesul la cele mai avansate semiconductoare, deține un avantaj în alimentarea centrelor de date uriașe care rulează pe cipuri AI. Un centru de date tipic poate consuma la fel de multă electricitate ca 100.000 de gospodării, în timp ce facilitățile de „hiperscală” de ultimă generație pot consuma la fel de multă energie ca două milioane de locuințe, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Accesul Chinei la o sursă abundentă de electricitate ieftină o plasează în poziția ideală pentru a satisface aceste cerințe energetice colosale. Deja produce de peste două ori mai multă electricitate decât SUA, un avantaj care se așteaptă să se extindă pe fondul investițiilor agresive conduse de stat în rețeaua energetică a țării.
De ce este important:
Declarațiile lui Xi Jinping subliniază o schimbare majoră în retorica globală privind inteligența artificială: China nu doar că vrea să fie un jucător important, ci își asumă un rol de lider în promovarea cooperării internaționale și a accesului echitabil la tehnologie. În contextul rivalității tehnologice dintre SUA și China, apelul la o „simfonie” a cooperării poate părea idealist, dar reflectă realitatea că AI nu poate fi dezvoltată în izolare. Problemele legate de securitate, etică și consumul energetic necesită soluții globale. Mai mult, accentul pe controlul uman și pe prevenirea „nedreptăților istorice” ar putea influența modul în care alte țări abordează reglementarea AI. Pentru România și Europa, acest mesaj este un semnal că parteneriatele cu China în domeniul AI ar putea aduce beneficii, dar și provocări legate de dependența tehnologică și de securitate.
