Procesul, care îl numește pe CEO-ul Dara Khosrowshahi și pe membrii consiliului de administrație, susține că aceștia au încălcat obligațiile fiduciare față de companie și acționari, ignorând avertismentele repetate privind eșecurile de conformitate și siguranță. Reclamanții cer ca liderii Uber să compenseze personal compania pentru prejudiciile pretinse, să returneze o parte din compensațiile primite și să implementeze măsuri mai stricte de supraveghere și conformitate. „Victimele acestei lipse a culturii conformității includ victime ale agresiunilor sexuale și hărțuirii, clienți cu dizabilități și consumatori neatenți care doresc să se aboneze la Uber One”, se arată în plângere.
Un purtător de cuvânt al Uber a răspuns printr-o declarație trimisă pe e-mail: „Acest proces ignoră fapte importante și se bazează pe narațiuni false și înșelătoare din alte procese fără temei, pe care le-am abordat deja public și în sala de judecată.” Nu este neobișnuit ca companii precum Uber să se confrunte cu procese derivate, atunci când un acționar dă în judecată directorii companiei în numele corporației. Acționarii au intentat astfel de procese împotriva Adobe, Apple și Intel în acest an, de exemplu.
Contextul acestui proces este unul complex și plin de controverse. Uber a fost subiectul a nenumărate scandaluri legate de siguranță, de la agresiuni sexuale raportate de pasageri până la probleme de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități. Compania a fost amendată de autoritățile de reglementare pentru încălcări ale legilor privind transportul și a fost criticată pentru modul în care a gestionat datele personale ale utilizatorilor. În 2017, un raport intern a dezvăluit că peste 100 de șoferi Uber fuseseră acuzați de agresiuni sexuale, iar compania a fost nevoită să publice un raport de siguranță în 2019 care arăta că, doar în Statele Unite, au fost raportate peste 3.000 de agresiuni sexuale în 2018.
Procesul actual vine pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra conducerii Uber de a demonstra că ia în serios siguranța. Acționarii susțin că board-ul a ignorat avertismentele interne și externe, concentrându-se pe creșterea rapidă și pe lansarea de noi servicii, cum ar fi Uber One, fără a asigura măsuri adecvate de protecție. De exemplu, plângerea menționează că Uber a continuat să angajeze șoferi fără a verifica corespunzător cazierele, ceea ce a dus la incidente tragice. De asemenea, se subliniază că compania a ascuns sau a minimalizat amploarea problemelor de siguranță în rapoartele publice, inducând în eroare investitorii.
Un aspect interesant al acestui caz este cererea ca liderii Uber să returneze o parte din compensațiile primite. Aceasta este o tactică frecventă în procesele derivate, menită să descurajeze comportamentul iresponsabil al directorilor. Dacă instanța va da câștig de cauză reclamanților, ar putea stabili un precedent important pentru modul în care companiile de tehnologie își gestionează riscurile legate de siguranță și conformitate.
Pe de altă parte, Uber se apără spunând că procesul este nefondat și că a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea siguranței. Compania a introdus funcții precum butonul de urgență în aplicație, partajarea cursei în timp real și verificarea periodică a șoferilor. Cu toate acestea, criticii susțin că aceste măsuri sunt insuficiente și că Uber a acționat doar sub presiunea publică și legală.
Impactul acestui proces asupra Uber ar putea fi semnificativ. Pe lângă costurile legale și posibilele daune, reputația companiei ar putea avea de suferit, ceea ce ar putea afecta încrederea utilizatorilor și a investitorilor. De asemenea, ar putea forța compania să adopte reforme mai stricte în materie de guvernanță corporativă și conformitate. În plus, acest caz ar putea încuraja și alți acționari să dea în judecată consiliile de administrație ale altor companii de tehnologie care au fost acuzate de neglijență în gestionarea siguranței.
Este important de menționat că procesul derivat nu urmărește despăgubiri directe pentru acționari, ci pentru companie. Cu toate acestea, dacă Uber va fi obligată să plătească daune substanțiale, acest lucru ar putea afecta prețul acțiunilor și, implicit, portofoliile investitorilor. De aceea, acționarii sunt motivați să acționeze atunci când consideră că managementul nu acționează în interesul companiei.
În concluzie, acest proces reprezintă un nou capitol în seria de probleme legale cu care se confruntă Uber. Rămâne de văzut dacă instanța va considera că board-ul a încălcat obligațiile fiduciare și ce măsuri vor fi impuse. Cert este că acest caz atrage atenția asupra importanței conformității și siguranței în companiile de tehnologie, mai ales în cele care operează în domenii sensibile precum transportul de persoane.
De ce este important:
Acest proces este important deoarece pune sub semnul întrebării responsabilitatea consiliilor de administrație în companiile de tehnologie, în special în ceea ce privește siguranța utilizatorilor. Dacă acțiunea va avea succes, ar putea stabili un precedent legal care să oblige directorii să fie mai vigilenți în monitorizarea conformității și să răspundă personal pentru eșecurile companiei. De asemenea, subliniază tensiunea dintre creșterea agresivă și responsabilitatea socială, o dilemă cu care se confruntă multe startup-uri și giganți tech. Pentru utilizatorii obișnuiți, acest caz reamintește că siguranța nu ar trebui să fie niciodată sacrificată pentru profit.
