Khalida Boufedeche, în vârstă de 58 de ani, este o figură cunoscută în peisajul politic algerian. A fost ministru al Culturii între 2014 și 2019, iar anterior a ocupat funcția de ministru al Poștelor și Tehnologiilor Informației. Alegerea sa ca președintă a parlamentului vine după demisia predecesorului său, Ibrahim Boughali, care a părăsit funcția în urma unor tensiuni politice interne. Boufedeche a fost aleasă cu 264 de voturi din 407, ceea ce arată un sprijin larg, dar nu unanim, în rândul deputaților.
Contextul politic algerian este unul complex. Țara se confruntă cu o criză economică profundă, agravată de scăderea prețurilor petrolului și de efectele pandemiei de COVID-19. În plus, mișcarea de protest Hirak, care a început în 2019 și a cerut reforme democratice profunde, a fost reprimată, iar spațiul civic s-a restrâns. În acest cadru, alegerea unei femei la conducerea parlamentului poate fi interpretată ca o încercare a regimului de a-și îmbunătăți imaginea, mai ales în fața comunității internaționale.
Cu toate acestea, cifrele vorbesc de la sine. Cu doar 6% dintre locurile parlamentare ocupate de femei, Algeria se situează sub media regională și globală. Potrivit Uniunii Interparlamentare, media mondială a reprezentării feminine în parlamente este de aproximativ 26%, iar în Africa de Nord, țări precum Tunisia (peste 30%) sau Maroc (peste 20%) stau mult mai bine. Algeria a adoptat în 2012 o lege care impunea cote de gen pentru listele electorale, dar aplicarea a fost slabă, iar partidele au găsit modalități de a o eluda.
Istoria Algeriei este marcată de contribuția femeilor la lupta pentru independență. În timpul războiului de eliberare (1954-1962), femeile au fost combatante, curiere, sprijin logistic. După independență, însă, promisiunile de egalitate s-au estompat, iar societatea a revenit la un conservatorism patriarhal. Codul familiei, adoptat în 1984 și inspirat de legea islamică, a plasat femeile într-o poziție subordonată, deși a fost reformat parțial în 2005.
Alegerea lui Boufedeche este, fără îndoială, un simbol. Ea a declarat după vot că „aceasta este o victorie pentru toate femeile algeriene” și că va lucra pentru „consolidarea democrației și a statului de drept”. Criticii, însă, subliniază că simbolurile nu sunt suficiente. Fără o schimbare reală a structurilor de putere și fără o creștere semnificativă a numărului de femei în parlament, această numire riscă să rămână doar un gest de imagine.
Un alt aspect important este apartenența politică a lui Boufedeche. FLN este partidul care a condus Algeria de la independență, dar care a fost acuzat de corupție și de lipsă de reforme. În 2019, fostul președinte Abdelaziz Bouteflika a fost forțat să demisioneze în urma protestelor, iar FLN a pierdut mult din popularitate. Boufedeche este văzută ca o loialistă a sistemului, ceea ce face ca alegerea sa să fie privită cu scepticism de către opoziție și de societatea civilă.
Pe de altă parte, există voci care salută progresul. „Este un pas mic, dar important”, spune Fatima Zohra, o activistă pentru drepturile femeilor din Alger. „Faptul că o femeie conduce parlamentul poate inspira tinerele fete să aspire la funcții publice. Dar trebuie să continuăm lupta pentru o reprezentare reală, nu doar simbolică.”
În plan internațional, reacțiile au fost pozitive. Organizația Națiunilor Unite a salutat alegerea, iar ambasadorii străini la Alger au transmis felicitări. Cu toate acestea, multe organizații de drepturile omului au atras atenția asupra situației generale a femeilor în Algeria: violența domestică rămâne o problemă gravă, accesul la justiție este limitat, iar participarea economică a femeilor este printre cele mai scăzute din regiune.
Pentru a înțelege pe deplin semnificația acestui eveniment, trebuie să privim dincolo de titluri. Algeria se află într-un moment de tranziție fragilă. Președintele Abdelmadjid Tebboune, ales în 2019, încearcă să stabilizeze țara, dar se confruntă cu o opoziție tot mai vocală și cu o criză economică persistentă. În acest context, numirea unei femei la conducerea parlamentului poate fi văzută ca o încercare de a atrage sprijinul femeilor și al tinerilor, dar și de a îmbunătăți imaginea internațională a Algeriei.
În concluzie, alegerea lui Khalida Boufedeche este un moment istoric, dar nu trebuie să ne lăsăm orbiți de simboluri. Ea deschide o ușă, dar lupta pentru egalitatea de gen în Algeria este departe de a fi câștigată. Femeile algeriene au demonstrat de-a lungul istoriei că sunt puternice și capabile, dar au nevoie de mai mult decât o singură femeie la vârf – au nevoie de un sistem care să le susțină, de legi care să le protejeze și de o societate care să le respecte.
De ce este important:
Alegerea primei femei președinte al parlamentului din Algeria este un pas simbolic major într-o regiune unde reprezentarea feminină rămâne scăzută. Evenimentul atrage atenția asupra inegalităților de gen persistente și asupra necesității unor reforme structurale. De asemenea, oferă o oportunitate de a dezbate rolul femeilor în politica nord-africană și de a evalua progresele și obstacolele întâmpinate. Pentru cititorii români, această știre poate fi un prilej de reflecție asupra propriei noastre situații – deși România are o reprezentare feminină mai bună în parlament (aproximativ 20%), lupta pentru egalitate este universală.
