Potrivit Uniunii Electrice de stat, colapsul a afectat toate provinciile estice, iar echipele de intervenție lucrează la remedierea defecțiunii, dar fără a da un interval de timp. Cu o seară înainte, președintele Miguel Díaz-Canel descrisese situația energetică drept „tensionată”, după ce livrările de petrol de la o navă rusă sosită la sfârșitul lunii martie s-au epuizat. Cuba produce doar 40% din combustibilul necesar pentru a-și alimenta economia, iar restul depinde de importuri, în mare parte din Venezuela, Rusia și Mexic.
Rusia a anunțat că va trimite o a doua navă cu petrol în aprilie, însă, potrivit relatărilor din presa rusă, un tanc petrolier care a plecat din portul Vysotsk, la Marea Baltică, în ianuarie, este blocat de săptămâni în Oceanul Atlantic, fără a putea ajunge la destinație. Cauzele întârzierii nu sunt clare, dar ele adâncesc și mai mult criza.
În Havana, unde autoritățile au impus deja raționalizarea energiei, întreruperile au ajuns joi la 24 de ore consecutive. Miercuri seara, jurnaliștii Associated Press au fost martori la proteste spontane în mai multe cartiere: oameni au ieșit pe străzi, au bătut în oale și tigăi și au incendiat tomberoane de gunoi pentru a-și exprima nemulțumirea. Ore mai târziu, ministrul Energiei și Minelor, Vicente de la O Levy, a apărut la televiziunea de stat pentru a descrie situația drept „critică”.
Rețeaua electrică a Cubei este într-o stare avansată de degradare, dar guvernul de la Havana pune întreruperile pe seama sancțiunilor americane. Fostul președinte Donald Trump a avertizat în ianuarie că va impune tarife vamale oricărei țări care vinde sau furnizează petrol Cubei. Administrația Trump a cerut eliberarea prizonierilor politici și progrese în direcția liberalizării politice și economice în schimbul ridicării sancțiunilor. Deși actuala administrație Biden a adoptat o poziție mai nuanțată, embargoul economic rămâne în vigoare.
Consecințele penei de curent sunt dramatice pentru populație. Oamenii nu mai pot lucra, alimentele se strică în frigiderele oprite, iar spitalele au fost nevoite să anuleze operații programate. În unele zone, apa potabilă nu mai poate fi pompată, iar sistemele de comunicații sunt afectate. Pentru o țară în care viața de zi cu zi era deja o încercare pentru cei 10 milioane de locuitori, această criză energetică reprezintă o lovitură grea.
Analiștii subliniază că situația reflectă nu doar vulnerabilitatea infrastructurii, ci și dependența cronică a Cubei de importurile de combustibil. Reformele economice sunt blocate de ani de zile, iar lipsa de investiții în sectorul energetic a dus la o rețea depășită, predispusă la defecțiuni. În plus, blocada americană, deși nu este singura cauză, limitează accesul Cubei la tehnologii și finanțare pentru modernizare.
Pe termen scurt, autoritățile încearcă să gestioneze criza prin raționalizare și apeluri la calm, dar nemulțumirea crește. Protestele de miercuri seara sunt un semnal de alarmă pentru guvern, care se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani. Rămâne de văzut dacă ajutorul promis de Rusia va sosi la timp și dacă va fi suficient pentru a stabiliza situația.
De ce este important:
Colapsul rețelei electrice din Cuba nu este doar o problemă tehnică, ci un simptom al unei crize mai profunde – economice, politice și sociale. În contextul tensiunilor geopolitice dintre SUA și Rusia, insula devine un pion pe tabla de șah a marilor puteri. Pentru cetățenii obișnuiți, însă, aceasta înseamnă zile întregi fără electricitate, alimente stricate, spitale paralizate și o viață tot mai grea. Înțelegerea acestei crize ne ajută să vedem cum sancțiunile, dependența energetică și infrastructura fragilă pot transforma o țară întreagă într-un experiment al supraviețuirii.
