Consiliul Păcii, cunoscut oficial sub numele de „Board of Peace”, a fost creat în timpul administrației Trump ca parte a eforturilor de a stabiliza regiunea și de a sprijini reconstrucția infrastructurii devastate de conflicte repetate. Cu toate acestea, conform declarațiilor lui Hauslohner, niciun ban nu a ajuns în conturile consiliului, iar planurile ambițioase de reconstrucție rămân doar pe hârtie.
„Este o situație paradoxală”, a explicat Hauslohner în cadrul emisiunii Morning Edition. „Pe de o parte, avem un consiliu care ar trebui să coordoneze eforturi masive de reconstrucție, iar pe de altă parte, nu există resurse financiare pentru a începe măcar primele etape. Fără fonduri, totul rămâne la stadiul de intenție.”
Contextul este cu atât mai tensionat cu cât Gaza se confruntă cu o criză umanitară acută. După ultimele confruntări armate, sute de mii de oameni au rămas fără adăpost, iar infrastructura de bază – apă, electricitate, școli și spitale – este grav avariată. Organizațiile internaționale, inclusiv ONU și Crucea Roșie, au cerut de nenumărate ori sprijin financiar urgent, dar răspunsul comunității internaționale a fost lent și fragmentat.
Trump a lansat Consiliul Păcii în 2020, în plină campanie electorală, ca o inițiativă de diplomație și reconstrucție. Ideea era să atragă investiții private și donații din partea statelor din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care au fost implicate în acordurile de normalizare cu Israelul, cunoscute sub numele de Acordurile Avraam. Cu toate acestea, după încheierea mandatului lui Trump și venirea administrației Biden, proiectul a intrat într-un con de umbră.
„Nu este clar dacă administrația actuală mai susține această inițiativă”, a adăugat Hauslohner. „Există semne că Biden preferă să lucreze prin canale multilaterale, cum ar fi ONU sau Uniunea Europeană, mai degrabă decât printr-un organism creat de predecesorul său. Asta lasă Consiliul Păcii într-un vid politic și financiar.”
În plus, lipsa de transparență în privința surselor de finanțare a stârnit critici. Unii analiști susțin că Trump a promis mai mult decât putea livra, iar consiliul a fost mai degrabă un instrument de imagine decât o soluție reală. „Este tipic pentru Trump să anunțe proiecte grandioase fără să se asigure că există resurse”, a comentat un expert în politici externe, citat de Financial Times. „Gaza este un exemplu perfect: o criză care necesită miliarde de dolari, dar care a fost tratată ca o oportunitate de PR.”
Pe teren, situația este disperată. Locuitorii din Gaza, care au suferit deja patru războaie majore în ultimii 15 ani, se confruntă cu o blocadă economică și o sărăcie extremă. Fără fonduri pentru reconstrucție, mulți trăiesc în ruine, fără acces la servicii de bază. Organizațiile neguvernamentale locale fac apel la comunitatea internațională să intervină, dar răspunsul este timid.
„Nu putem aștepta la nesfârșit”, a declarat un activist din Gaza, sub protecția anonimatului. „Avem nevoie de acțiune, nu de promisiuni. Dacă acest consiliu nu poate livra, atunci să se găsească alte căi. Oamenii mor aici, nu doar din cauza bombelor, ci și din cauza lipsei de speranță.”
În concluzie, Consiliul Păcii al lui Trump rămâne un simbol al eșecului diplomației americane în Orientul Mijlociu. Fără fonduri și fără sprijin politic, reconstrucția Gazei pare o utopie. Rămâne de văzut dacă administrația Biden va prelua ștafeta sau dacă acest proiect va fi uitat, la fel ca multe alte inițiative grandioase din trecut.
