Ministerul Energiei și Minelor din Cuba a anunțat pe rețelele sociale că „a avut loc o deconectare totală a sistemului electric”. Aceasta este a cincea pană de curent la nivel național din 2026, iar situația este agravată de blocada petrolieră impusă de Statele Unite, care a adus la limită o rețea electrică deja învechită.
Contextul economic și politic este sumbru. Cuba trece prin cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, iar blocada SUA a redus drastic aprovizionarea cu combustibil. Președintele Donald Trump a impus blocada în ianuarie, după ce Statele Unite l-au înlăturat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro. Venezuela fusese mult timp principalul furnizor de petrol subvenționat al Cubei, iar sub presiunea americană, Mexicul a oprit și el livrările de combustibil către insulă.
Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie din 2023, Cuba producea doar aproximativ 40% din petrolul pe care îl consuma, fiind extrem de dependentă de importuri. Administrația Trump susține că măsurile sunt menite să preseze guvernul comunist cubanez să organizeze alegeri democratice și să elibereze ceea ce numește „prizonieri politici”.
Penele de curent repetate au stârnit o nemulțumire profundă în rândul populației. Cu doar o săptămână în urmă, au izbucnit proteste spontane în Havana, locuitorii bătând în oale și tigăi și strigând „dați drumul la lumină”, în timp ce milioane de oameni sufereau din cauza unei alte pene prelungite. În ambele pene de curent din săptămâna trecută, autoritățile au avut nevoie de peste 24 de ore pentru a restabili electricitatea pe întreaga insulă.
Autoritățile cubaneze se luptă de luni de zile să mențină luminile aprinse, în timp ce lipsa de combustibil și o rețea electrică învechită, construită în mare parte în anii 1960 și 1980, fac sistemul din ce în ce mai vulnerabil la colaps. Havana acuză blocada americană de combustibil, în timp ce Washingtonul susține că guvernul comunist cubanez este responsabil pentru deteriorarea sistemului energetic.
La o dezbatere a Adunării Generale a ONU privind sancțiunile americane, ambasadorul SUA, Michael Waltz, a declarat că liderii Cubei sunt de vină pentru penuria de electricitate. „Regimul cubanez a ales să investească în represiune și propagandă, nu în infrastructură”, a spus Waltz.
Impactul asupra populației este devastator. Fără electricitate, spitalele funcționează la limită, alimentele se strică în frigidere, iar copiii nu pot învăța după lăsarea întunericului. Mulți cubanezi au recurs la generatoare diesel, dar combustibilul este tot mai greu de găsit și extrem de scump. „Trăim ca în Evul Mediu”, spune Maria, o locuitoare din Havana, care a preferat să nu-și dea numele complet de teama represaliilor. „Nu știm când va veni curentul, nu știm când vom putea găti sau lucra.”
Criza energetică are și consecințe economice grave. Fabricațiile sunt oprite, turismul – una dintre puținele surse de valută – este paralizat, iar investitorii străini se feresc. Cuba, care se confruntă deja cu o inflație galopantă și o penurie de bunuri de bază, vede cum perspectivele de redresare se îndepărtează.
Experții în energie atrag atenția că rețeaua electrică cubaneză are nevoie de investiții masive pentru modernizare, dar resursele financiare sunt aproape inexistente din cauza sancțiunilor. „Fără acces la piese de schimb și tehnologie modernă, Cuba nu poate repara infrastructura”, explică un analist economic.
În timp ce guvernul cubanez încearcă să gestioneze criza prin raționalizări și apeluri la solidaritate, populația este tot mai exasperată. Protestele din Havana ar putea fi doar începutul, dacă situația nu se îmbunătățește. „Oamenii sunt la capătul răbdării”, spune un activist local. „Nu mai contează cine are dreptate – Washingtonul sau Havana –, important este să avem lumină și să putem trăi normal.”
