„Dacă guvernul american este cu adevărat dispus să ofere ajutor în sumele anunțate și în conformitate cu practicile umanitare universal recunoscute, nu va întâmpina obstacole sau ingratitudine din partea Cubei”, a scris Diaz-Canel pe rețelele de socializare joi, la o zi după ce SUA au oferit 100 de milioane de dolari ca ajutor umanitar. Oferta americană, însă, vine cu o condiție: guvernul cubanez trebuie să implementeze „reforme semnificative”.
Diaz-Canel a calificat oferta drept paradoxală, având în vedere ceea ce el numește „pedeapsa sistematică și nemiloasă” impusă de SUA poporului cubanez. „Suferința ar putea fi atenuată mult mai ușor și mai rapid prin ridicarea sau relaxarea blocadei, având în vedere că situația umanitară este cunoscută ca fiind calculată cu sânge rece și indusă în mod deliberat”, a adăugat el.
Contextul acestor declarații este marcat de o escaladare a tensiunilor între cele două țări. De la preluarea mandatului în 2025, președintele Donald Trump a intensificat presiunile asupra Cubei. În ianuarie, a tăiat fluxul de fonduri și combustibil din Venezuela către Cuba, iar apoi a amenințat cu tarife vamale severe orice țară care furnizează petrol Havanei, implementând o blocadă de facto asupra combustibilului. Rezultatul a fost o criză energetică care a dus la pene de curent de până la 22 de ore pe zi, afectând grav serviciile publice, inclusiv spitalele.
Ministrul Energiei, Vicente de la O Levy, a avertizat miercuri că țara a rămas complet fără motorină și păcură, adâncind criza. În acest context, Diaz-Canel a indicat că prioritățile sunt „mai mult decât evidente: combustibil, alimente și medicamente”.
Administrația Trump, pe de altă parte, și-a declarat deschis obiectivul de a vedea o schimbare de regim la Havana. Liderii comuniști ai Cubei sunt acuzați de represiune violentă. Într-o declarație de miercuri, Departamentul de Stat al SUA a afirmat că a negociat în privat cu guvernul cubanez pentru a oferi ajutor în schimbul reformelor. „Astăzi, Departamentul de Stat reafirmă public oferta generoasă a Statelor Unite de a oferi încă 100 de milioane de dolari ca asistență umanitară directă poporului cubanez”, se arată în comunicat. „Decizia revine regimului cubanez: să accepte oferta noastră de ajutor sau să refuze asistența vitală și, în cele din urmă, să fie tras la răspundere în fața poporului cubanez pentru că a stat în calea ajutorului critic.”
Surse media au indicat că administrația Trump a exercitat presiuni private asupra lui Diaz-Canel pentru a demisiona, deși o astfel de mișcare ar păstra o mare parte a conducerii comuniste la putere. Trump a făcut referire public la eforturile sale din Venezuela ca model pentru modul în care ar dori să vadă schimbări în guvernele adversare. Pe 3 ianuarie, SUA au lansat o operațiune militară pentru a-l răpi pe fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro, iar locțiitorul său, Delcy Rodriguez, a fost învestit ca înlocuitor interimar, acceptând multe dintre cerințele lui Trump, inclusiv controlul american asupra exporturilor de combustibil din Venezuela.
Joi, o delegație americană condusă de directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi la Havana, inclusiv cu un posibil candidat: Raul „Raulito” Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte Raul Castro. Ambele părți au discutat despre posibila cooperare în domeniul securității regionale și internaționale. Potrivit unui comunicat al guvernului cubanez, Havana a spus delegației americane că Cuba nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA, așa cum a susținut administrația Trump.
Această criză energetică și umanitară din Cuba este amplificată de blocada economică americană, care durează de peste 60 de ani. Deși SUA au oferit ajutor umanitar, condițiile impuse și istoricul relațiilor bilaterale fac ca acceptarea să fie dificilă pentru Havana. Pe de altă parte, populația Cubei suferă de pe urma lipsei de combustibil, alimente și medicamente, iar penele de curent prelungite afectează viața de zi cu zi.
Analiștii consideră că această situație reprezintă un test pentru ambele părți: SUA trebuie să decidă dacă ajutorul umanitar este cu adevărat necondiționat, iar Cuba trebuie să găsească o cale de a face față crizei fără a-și compromite suveranitatea. În acest context, declarațiile lui Diaz-Canel sugerează o deschidere, dar și o condiție clară: ajutorul trebuie să fie în concordanță cu practicile internaționale, iar pe termen lung, ridicarea embargoului ar fi soluția reală.
De ce este important:
Această criză din Cuba nu este doar o problemă internă, ci un test al relațiilor internaționale și al modului în care marile puteri tratează statele mai mici. Oferta de ajutor a SUA, condiționată de reforme, și răspunsul Cubei, care cere ridicarea embargoului, reflectă tensiunile istorice și geopolitice. În plus, criza energetică și umanitară afectează direct milioane de cubanezi, iar modul în care se va rezolva această situație va avea implicații asupra stabilității regionale și a politicii externe americane. Este important de urmărit dacă dialogul dintre cele două părți va duce la o detensionare sau la o escaladare a conflictului.
