Filtrează articolele

Sănătate

Cum influențează COVID-19 reacția americanilor la Ebola și hantavirus

Cum influențează COVID-19 reacția americanilor la Ebola și hantavirus
În ultimele săptămâni, titlurile despre focarele de hantavirus de pe un vas de croazieră și de Ebola din Republica Democratică Congo au readus în prim-plan teama de noi pandemii. Pe rețelele sociale, utilizatorii postează videoclipuri amuzante sau întrebări pline de îngrijorare, iar căutările pe Google pentru termenul „pandemie” au crescut semnificativ. Pentru mulți americani, amintirea COVID-19 este încă proaspătă, iar orice boală exotică declanșează un sentiment de déjà-vu. Experții în sănătate publică, însă, transmit un mesaj clar: Ebola și hantavirusul nu sunt următorul COVID.

„Cu toții suferim de un fel de stres post-traumatic cauzat de COVID”, spune Chandra Harvey, creatoare de conținut pe Instagram, al cărei videoclip ironic despre o posibilă nouă pandemie a strâns peste 100.000 de vizualizări. Pentru ea, pandemia a avut un impact puternic asupra familiei, mai multe rude fiind spitalizate. „COVID ne-a marcat pe toți”, adaugă ea.

Dr. Ali S. Khan, decan al Școlii de Sănătate Publică de la Universitatea din Nebraska Medical Center, explică faptul că, la începutul pandemiei, oamenii erau îngrijorați pentru viața celor dragi. Peste un milion de americani au murit din cauza COVID-19. Acum, teama de Ebola și hantavirus este amplificată de această experiență colectivă.

Cu toate acestea, specialiștii în boli infecțioase subliniază că americanii de rând nu au motive să se teamă că aceste boli vor deveni o repetare a COVID-19. „Există un factor de groază asociat cu anumite boli”, spune dr. Amesh Adalja, cercetător principal la Centrul pentru Securitate Sanitară Johns Hopkins. Deși gripa ucide mult mai mulți oameni anual decât Ebola, „anumite boli provoacă o teamă profundă în oameni”.

Harvey confirmă: „Când am auzit de Ebola și hantavirus în aceeași lună, mi s-a părut prea mult. Orice veste despre un virus devine înfricoșătoare.”

Diferențele esențiale între aceste boli și COVID-19 țin de modul de transmitere. COVID-19 (ca și rujeola) se răspândește pe cale aeriană. Ebola se transmite prin fluide corporale (vomă, sânge). Hantavirusul ajunge la oameni de obicei prin contact cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate, deși o tulpină poate fi transmisă de la om la om.

„Nuanțele biologiei diferiților agenți patogeni și traiectoriile focarelor se pierd, pentru că oamenii se tem de un eveniment disruptiv care să le dea viața peste cap, așa cum a făcut COVID”, explică Adalja.

În plus, întârzierea detectării focarului de Ebola din Congo a îngreunat controlul situației. Dr. Craig Spencer, profesor asociat la Universitatea Brown și medic de urgență, atrage atenția că deciziile administrației Trump – concedieri la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), tăierea fondurilor USAID și retragerea din Organizația Mondială a Sănătății – afectează răspunsul actual. Departamentul de Stat a respins aceste acuzații, afirmând că reformele nu au afectat capacitatea de a răspunde la Ebola.

Caitlin Rivers, epidemiolog la Johns Hopkins, spune: „Ca epidemiolog, sunt foarte îngrijorată de focarul de Ebola. Dar, ca mamă, nu mă aștept ca Ebola să influențeze comunitatea mea sau Statele Unite.” La fel, riscul pentru publicul larg din cauza hantavirusului este foarte scăzut.

Pandemiile și epidemiile fac parte din istoria omenirii de secole. În secolul XX, au existat pandemii de gripă în 1918, 1957 și 1968. În acest secol, am avut SARS, gripa H1N1, Zika, mpox și rujeola. Ebola a avut multiple focare, cel din 2014 ucigând peste 11.000 de oameni. „Nu totul are capacitatea de a fi la fel de disruptiv ca COVID”, spune Adalja. „Oamenii trebuie să înțeleagă că pandemiile au fost întotdeauna o parte a vieții, dar știința și medicina ne oferă instrumente pentru a le gestiona.”

Rivers observă că, în medie, la fiecare doi ani apare un focar major care atrage atenția internațională. În loc să intre în panică, experții recomandă să ne punem întrebări precise: „Se spune că această boală se răspândește la fel ca COVID?” și „Care este riscul meu individual?” Dr. Abraar Karan, medic infecționist la Stanford, sugerează să urmărim informațiile de la autoritățile locale și naționale.

De ce este important:


Acest articol este important pentru că ne ajută să înțelegem cum experiența COVID-19 ne modelează reacțiile la alte amenințări sanitare. Într-o eră a informației rapide și a senzaționalismului, este esențial să distingem între riscuri reale și temeri exagerate. Înțelegerea diferențelor dintre boli, a modului de transmitere și a capacității sistemelor de sănătate de a răspunde ne poate ajuta să luăm decizii informate, fără a cădea pradă panicii. Lecțiile învățate din pandemie ne pot face mai rezilienți, dar numai dacă rămânem ancorați în fapte și în știință.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.