Adoptat de Congres în 1990, TPS a fost folosit de fiecare președinte – republican sau democrat – cu excepția lui Donald Trump. Acesta încearcă să desființeze programul, vizând în special două țări: Haiti și Siria. În Haiti, un cutremur devastator în 2010 a ucis peste 300.000 de oameni, lăsând în urmă bande înarmate, epidemii de holeră și un guvern nefuncțional – condiții care persistă și astăzi. În Siria, aproximativ 7.000 de persoane beneficiază de protecție, în timp ce războiul civil și atacurile israeliene continuă.
Trump nu a ascuns niciodată opiniile sale despre aceste țări. Într-un discurs din 2024, el a spus: „De ce primim doar oameni din țări de căcat? De ce nu putem aduce câțiva din Norvegia, Suedia?” Aceste declarații au fost citate de avocații haitienilor ca dovadă a discriminării rasiale.
Programul TPS nu funcționează ca alte beneficii de imigrare. Se aplică doar persoanelor care au trăit continuu și legal în SUA de la ultima desemnare a țării de origine. Pentru a rămâne, trebuie să treacă printr-un proces riguros de verificare, inclusiv biometric, verificări de securitate și interogarea bazelor de date guvernamentale. „Două contravenții și ești eliminat”, explică Ahilan Arulanantham, avocatul sirienilor. În plus, beneficiarii trebuie să reînnoiască statutul la fiecare 18 luni, repetând întregul proces.
Administrația Trump susține însă că toate acestea sunt irelevante, deoarece legea din 1990 interzice revizuirea judiciară a deciziilor privind TPS. În documentele depuse la Curte, administrația afirmă că statutul „acoperă totul”, blocând orice control al instanțelor. Douăzeci și unu de procurori generali republicani sprijină această poziție, inclusiv Kris Kobach din Kansas. El subliniază că unele dintre cele 17 țări desemnate ca fiind prea periculoase pentru întoarcere se află pe lista TPS de peste un deceniu. „Statutul de protecție temporară nu a fost niciodată menit să fie o amnistie de facto”, spune Kobach. „După cum sugerează și numele, este temporar.”
Avocații haitienilor și sirienilor contrazic această interpretare. Ei susțin că prevederea care interzice revizuirea judiciară se aplică doar unei secțiuni a legii, nu întregului program. În plus, afirmă că administrația Trump nu a respectat procedurile impuse de TPS și de Legea privind Procedura Administrativă (APA). Adoptată acum 80 de ani, APA stabilește regulile pentru modul în care agențiile federale elaborează, emit și aplică reglementările. Ea cere agențiilor să urmeze proceduri transparente și oferă un cadru pentru controlul judiciar al acțiunilor acestora, pentru a preveni deciziile arbitrare.
În cazul haitienilor, fosta secretară pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a încheiat statutul TPS pentru Haiti ca răspuns la un ordin executiv al lui Trump. Ea a invocat două motive: în primul rând, că nu există condiții extraordinare în Haiti care să împiedice întoarcerea în siguranță a beneficiarilor TPS; în al doilea rând, că, chiar dacă Haiti ar fi nesigur, încetarea protecției este necesară deoarece „este contrar interesului național”. Noem a făcut constatări similare pentru Siria, citând probleme legate de verificarea cetățenilor sirieni și menționând doi sirieni aflați sub anchetă penală, niciunul dintre ei neavând TPS.
Administrația subliniază că, în mod tradițional, Curtea Supremă a fost extrem de deferentă față de afirmațiile puterii executive în domeniul imigrației, deoarece acestea implică chestiuni „critic importante” de „securitate națională și siguranță publică”. Avocații beneficiarilor TPS vor argumenta însă că constatările în ambele cazuri au fost „pretextuale”, adică false. Ei susțin că, în loc să efectueze consultarea extinsă cerută de lege cu Departamentul de Stat privind condițiile din aceste țări, Departamentul de Stat a aprobat constatările secretarei cu o declarație de două propoziții.
Haitienii au și o pretenție care nu ține de imigrare: susțin că administrația Trump i-a discriminat pe bază de rasă. Ei citează în special limbajul inflamator al lui Trump, de exemplu afirmația falsă din dezbaterea prezidențială din septembrie 2024, potrivit căreia haitienii din Springfield, Ohio, „mănâncă câinii... mănâncă pisicile... mănâncă animalele de companie ale oamenilor care locuiesc acolo”. Curtea Supremă a refuzat însă să ia în considerare un astfel de limbaj în cazuri anterioare, numindu-l „politic”.
În instanțele inferioare, atât haitienii, cât și sirienii au câștigat provizoriu pe tema TPS. Dar Curtea Supremă a criticat anterior judecătorii din instanțele inferioare pentru că au depășit limitele în alte cazuri de imigrare. Înainte de acest caz, majoritatea conservatoare a Curții a deferit în mare măsură administrației.
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme va stabili limitele puterii executive de a încheia programe de protecție umanitară fără control judiciar. Dacă Trump câștigă, sute de mii de oameni – inclusiv haitieni și sirieni care au construit vieți în SUA de peste un deceniu – ar putea fi deportați în țări încă instabile. Cazul testează, de asemenea, dacă instanțele pot sancționa discriminarea rasială în politicile de imigrare. Rezultatul va avea un impact profund asupra viitorului imigrației în America și asupra echilibrului de putere dintre executiv și sistemul judiciar.
