Un factor major este inteligența artificială. AI-ul revoluționează economia globală, dar beneficiile sale nu sunt distribuite uniform. Marile companii de tehnologie – Google, Microsoft, Nvidia, Amazon – au înregistrat profituri uriașe datorită exploziei AI-ului generativ. Acțiunile lor s-au apreciat spectaculos, iar fondatorii și acționarii principali au devenit și mai bogați. De exemplu, în 2024, averea lui Elon Musk a crescut cu peste 100 de miliarde de dolari, iar cea a lui Jeff Bezos cu aproape 70 de miliarde. În același timp, AI-ul amenință să înlocuiască locuri de muncă în sectoare întregi – de la servicii financiare la creație de conținut – lăsând milioane de oameni fără venituri sigure.
Pe lângă AI, există și alte cauze structurale. Sistemele fiscale din multe țări sunt concepute pentru a favoriza capitalul în detrimentul muncii. Impozitele pe câștigurile de capital și pe dividende sunt adesea mult mai mici decât cele pe veniturile din muncă. Miliardarii își pot plasa averile în paradisuri fiscale, pot folosi fundații caritabile pentru a evita taxele sau pot contracta împrumuturi garantate cu acțiuni, fără a plăti impozit pe creșterea valorii. În același timp, salariile reale ale clasei de mijloc au stagnat sau chiar au scăzut, iar inflația a erodat puterea de cumpărare.
Criza costului vieții lovește cel mai dur în țările dezvoltate. În Statele Unite, prețurile la alimente și chirie au crescut cu peste 20% față de 2020, iar dobânzile mari au făcut creditele ipotecare inaccesibile pentru mulți. În Europa, facturile la energie și alimente au explodat după războiul din Ucraina. În acest context, miliardarii nu doar că nu sunt afectați, ci profită: dețin active care se apreciază (acțiuni, imobiliare, materii prime), iar inflația le reduce datoriile reale.
În același timp, eforturile globale de combatere a sărăciei au încetinit. Banca Mondială avertizează că, pentru prima dată în două decenii, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă (sub 2,15 dolari pe zi) a crescut. Pandemia, războaiele și schimbările climatice au anulat progresele anterioare. În țările în curs de dezvoltare, datoriile externe sufocă bugetele, iar ajutorul internațional este insuficient.
Ce putem face? Specialiștii propun mai multe soluții: impozitarea progresivă a marilor averi, închiderea paradisurilor fiscale, taxarea câștigurilor de capital la fel ca veniturile din muncă, investiții masive în educație și reconversie profesională pentru a face față AI-ului, și un nou acord global pentru reducerea inegalităților. Fără astfel de măsuri, decalajul va continua să se adâncească, iar tensiunile sociale vor crește.
De ce este important:
Creșterea vertiginoasă a averii miliardarilor, în paralel cu sărăcirea maselor, nu este doar o problemă de justiție socială, ci și o amenințare la adresa democrației și stabilității globale. Inegalitatea extremă corodează încrederea în instituții, alimentează populismul și poate duce la conflicte. Înțelegerea mecanismelor din spatele acestui fenomen este primul pas pentru a găsi soluții care să asigure o creștere economică incluzivă și durabilă.
