Conform datelor Băncii Mondiale, impactul anual al pirateriei din largul Somaliei asupra economiei globale ajunsese la 18 miliarde de dolari în perioada de vârf a crizei. De atunci, au mai avut loc deturnări izolate, dar frecvența incidentelor din această primăvară a stârnit îngrijorări serioase. Biroul Maritim pentru Operațiuni Comerciale din Regatul Unit (UKMTO) a ridicat nivelul de amenințare de pe coasta Somaliei la „substanțial” și a avertizat navele să tranziteze cu prudență.
Primele semne ale revenirii pirateriei au apărut pe 20 aprilie, când nava de pescuit Alkhary 2 a fost capturată în apropierea coastei de nord a Somaliei. Forța Navală a Uniunii Europene (EUNAVFOR) a fost alertată de Poliția Maritimă din Puntland (PMPF). Deși nava a fost eliberată rapid, a doua zi, o altă ambarcațiune, Honour 25, a căzut în mâinile piraților. Aceasta transporta aproximativ 18.000 de barili de petrol și avea la bord 17 membri ai echipajului din Pakistan, Indonezia, India, Sri Lanka și Myanmar. Potrivit BBC, nava plecase inițial spre Emiratele Arabe Unite, dar fusese nevoită să se întoarcă spre Mogadishu pe 2 aprilie, după ce nu a reușit să intre în Strâmtoarea Hormuz.
Pe 26 aprilie, EUNAVFOR a raportat deturnarea unei alte nave comerciale, Sward, la 11 kilometri nord-est de localitatea costieră Garacad. Grupul britanic de securitate maritimă Vanguard a precizat că echipajul era format din doi indieni și 13 sirieni. A doua zi, autoritățile din Puntland au confirmat că o navă care transporta ciment, sub pavilionul Sfântului Kitts și Nevis, fusese deturnată în aceeași zonă. Se pare că este vorba de aceeași navă Sward, care plecase din Egipt spre Mombasa, Kenya, iar la bord se aflau nouă pirați înarmați.
Cine se află în spatele acestor atacuri? În trecut, pirații erau adesea pescari locali sau membri ai unor grupări armate, inclusiv afiliate Statului Islamic (ISIS) sau Al-Qaida. De data aceasta, analiștii suspectează că oportunitatea a fost creată de redirecționarea patrulelor antipiraterie. Începând cu 2023, o parte semnificativă a forțelor navale internaționale a fost mutată în Marea Roșie pentru a contracara atacurile houthiștilor din Yemen asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Mai recent, patrulele unor state care contribuiau la securitatea zonei au fost distrase de criza din Strâmtoarea Hormuz, unde Iranul și Statele Unite au instituit o blocadă în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Un alt factor important este creșterea prețului petrolului. De la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran, cotațiile țițeiului Brent au urcat cu peste 50%, depășind 110 dolari pe baril. Acest lucru face ca tancurile petroliere, precum Honour 25, să devină ținte mult mai valoroase pentru pirați, care pot cere răscumpărări uriașe.
Contextul istoric este esențial pentru a înțelege amploarea fenomenului. Pirateria de pe coasta Somaliei a explodat la începutul anilor 2000, după prăbușirea guvernului somalez în timpul războiului cu Etiopia (2006-2009). Mii de marinari au fost capturați sau atacați, iar pirații au cerut milioane de dolari pentru eliberarea ostaticilor. Banca Mondială estimează că, între 2005 și 2012, răscumpărările totale s-au situat între 339 și 413 milioane de dolari. Doar în 2011, s-au înregistrat aproximativ 212 atacuri – unul dintre cele mai mari numere dintr-un singur an.
Coaliția internațională formată din Operațiunea Ocean Shield a NATO, Operațiunea Atalanta a EUNAVFOR, Forța Operativă Maritimă Combinată și autoritățile somaleze a reușit să reducă drastic atacurile prin patrule regulate. Cu toate acestea, succesul a fost fragil, iar acum, odată cu retragerea parțială a forțelor, riscul renașterii pirateriei devine din ce în ce mai real.
Analiștii atrag atenția că situația actuală este diferită de cea din trecut. Pe lângă factorii geopolitici, există și o criză umanitară profundă în Somalia, unde seceta prelungită și instabilitatea politică au agravat sărăcia. Mulți pescari, lipsiți de alternative, ar putea fi tentați să se alăture grupărilor de pirați. De asemenea, prezența tot mai activă a grupărilor jihadiste în regiune complică eforturile de securitate.
În acest context, comunitatea internațională se confruntă cu o dilemă: cum să mențină securitatea rutelor maritime globale atunci când resursele navale sunt limitate și concentrate în alte zone fierbinți? Războiul din Iran a redirecționat atenția și resursele, iar pirații par să fi profitat de această fereastră de oportunitate.
De ce este important:
Revenirea pirateriei în largul Somaliei nu este doar o problemă regională, ci una globală, care amenință comerțul internațional și securitatea energetică. Strâmtorile Hormuz și Bab el-Mandeb sunt artere vitale pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice perturbare poate duce la creșterea prețurilor și la instabilitate economică. În plus, criza din Somalia riscă să se adâncească, alimentând migrația și extremismul. Este esențial ca statele implicate să găsească un echilibru între combaterea pirateriei și gestionarea conflictelor din Orientul Mijlociu, pentru a preveni o nouă criză maritimă de proporții.
