Detaliile anunțului au fost făcute publice marți, iar tonul folosit de conducerea Deezer a fost unul destul de tranșant. Alexis Lanternier, CEO-ul companiei, a explicat că există o cerere clară din partea utilizatorilor pentru o astfel de opțiune și că Deezer vrea să le ofere oamenilor posibilitatea de a se concentra exclusiv pe creatorii umani și pe creațiile lor. Practic, odată activat acest comutator, utilizatorii nu vor mai vedea în rezultatele căutărilor piesele generate de AI, albumele care conțin astfel de conținut și nici artiștii asociați cu aceste producții.
Ceea ce face acest anunț cu atât mai interesant este contextul în care apare. Deezer nu a luat această decizie pe nepregătite, ci a mers pe un drum care arată o strategie clară. Compania adăugase deja anul trecut unelte de detectare a muzicii generate de AI și începuse să publice periodic rapoarte despre numărul impresionant de piese încărcate zilnic pe platformă. Aceste rapoarte conturează o imagine care ar trebui să dea de gândit industriei muzicale în ansamblu.
Dacă la momentul implementării inițiale a instrumentelor de detectare, piesele generate de AI reprezentau aproximativ 10% din totalul încărcărilor zilnice, situația s-a schimbat radical până în luna iulie a acestui an. Atunci, compania a raportat că mai mult de jumătate din încărcările zilnice, peste 50%, sunt create cu ajutorul inteligenței artificiale. Vorbim despre o medie de aproximativ 90.000 de piese pe zi, un volum absolut halucinant dacă ne gândim că vorbim despre un singur serviciu de streaming.
Pentru a înțelege mai bine de ce Deezer a ajuns la această decizie, merită să aruncăm o privire și asupra datelor furnizate chiar de companie. Un sondaj realizat anul trecut a arătat că aproximativ 45% dintre clienții Deezer și-au dorit o modalitate de a elimina muzica generată de AI din feedurile lor. Aproape jumătate din baza de utilizatori, o proporție care nu mai poate fi ignorată de nicio companie care vrea să rămână relevantă pe o piață atât de concurențială.
Ce face Deezer nu este un caz izolat. Mai multe servicii de streaming muzical au început să-și definească propriile politici în relație cu muzica generată de AI, iar abordările sunt destul de diferite. Bandcamp a mers pe varianta cea mai drastică, interzicând complet piesele create cu AI pe platforma sa. Tidal a ales o altă abordare, tăind posibilitatea de a câștiga bani pentru cei care încarcă muzică generată artificial, eliminând astfel stimulentul financiar pentru acest tip de producție. Spotify, cel mai mare jucător din industrie, a adoptat o poziție mai moderată, optând doar pentru etichetarea mai vizibilă a pieselor și artiștilor care folosesc AI. Se pare că și Apple Music intenționează să facă același lucru, conform unor informații publicate de Variety în luna august, cu un termen estimat până la finalul acestui an.
Dincolo de ceea ce fac platformele în sine, există și o mișcare interesantă la nivelul utilizatorilor. Tot mai mulți ascultători încep să folosească sisteme independente de detectare pentru a identifica muzica generată de AI, ceea ce arată că problema este una reală și că oamenii chiar își doresc să știe ce ascultă și cine a creat acel conținut.
Deezer nu este însă doar o platformă care reacționează, ci una care pare să încerce să deschidă drumul. Compania a fost printre primele care au implementat unelte de detectare și raportare publică a muzicii generate de AI, iar acum face un pas suplimentar oferind utilizatorilor posibilitatea concretă de a acționa. Este o diferență importantă, pentru că pune puterea de decizie în mâna celui care ascultă muzică, nu doar în mâna companiei.
Desigur, rămân o serie de întrebări legitime. Cât de precis vor putea fi aceste filtre? Ce se va întâmpla cu artiștii care folosesc AI ca instrument auxiliar, nu ca înlocuitor complet al creativității umane? Vor exista contestații, vor exista erori de clasificare? Toate acestea sunt provocări reale pe care Deezer va trebui să le gestioneze în perioada următoare.
Cert este că ne aflăm într-un moment de cotitură în industria muzicală. Inteligența artificială generativă a ajuns la un nivel de calitate suficient de înalt încât să producă volume masive de conținut muzical, iar platformele de streaming se văd nevoite să-și redefinească regulile jocului. Pentru artiștii umani, pentru compozitori, pentru toți cei care pun suflet și trudă în muzica lor, această evoluție ar trebui să fie una pozitivă. Pentru ascultători, este o șansă de a-și recâștiga controlul asupra experienței lor de ascultare.
De ce este important:
Acest anunț al Deezer marchează un moment semnificativ în industria muzicală digitală, pentru că pune în centrul atenției o problemă care afectează direct calitatea experienței de ascultare și viitorul creatorilor umani. Creșterea exponențială a muzicii generate de AI, de la 10% la peste 50% din încărcările zilnice în doar câteva luni, demonstrează că nu mai vorbim despre un fenomen de nișă, ci despre o transformare structurală a modului în care conținutul muzical este produs și distribuit. Decizia Deezer de a oferi utilizatorilor un instrument concret de filtrare nu este doar o chestiune de preferință personală, ci are implicații profunde asupra ecosistemului muzical, asupra modului în care artiștii sunt descoperiți, asupra veniturilor din streaming și asupra definiției însăși a ceea ce înseamnă muzică. Pentru piața din România, unde artiștii independenți se luptă pentru vizibilitate pe un câmp de luptă tot mai aglomerat, o astfel de funcționalitate ar putea deveni un avantaj competitiv real. Rămâne de văzut dacă și celelalte platforme majore vor urma exemplul Deezer sau vor prefera o abordare mai pasivă, ceea ce ar putea redefini complet peisajul streamingului muzical în următorii ani.
