După câțiva ani plini de provocări și incertitudine, dorința colectivă a cetățenilor este aceea de a înregistra, în sfârșit, o îmbunătățire tangibilă a nivelului de trai. Guvernul își exprimase speranța că anul 2026 va reprezenta momentul pivotant în care strategiile de creștere economică vor începe să dea roade, transformând ambițiile în realitate. Cu toate acestea, la fel ca multe rezoluții bine intenționate de Anul Nou, care adesea sunt abandonate înainte de venirea primăverii, acest plan optimist se află într-o poziție extrem de precară, amenințat fiind de o serie de factori interni și externi care converg spre un punct de criză.
Dinamica economică a pierdut deja un impuls semnificativ în a doua jumătate a anului 2025. Consumatorii, anxioși în fața perspectivelor unor creșteri fiscale iminente și a unei rate a șomajului în ascensiune, au adoptat o atitudine prudentă, reținându-și cheltuielile. Existau, totuși, speranțe alimentate de diverși indicatori economici care sugerau că economia ar putea intra în 2026 cu o energie reînnoită. Realitatea prezentată de datele oficiale, deși adesea volatilă și supusă revizuirilor ulterioare, a indicat faptul că economia a stagnat practic în ianuarie. Sectorul serviciilor, în special activitățile precum mesele la restaurant, sejururile hoteliere, dar și agențiile de recrutare, au fost principalele elemente care au frânat progresul. Chiar dacă ar exista o revenire în luna februarie, devine din ce în ce mai evident că ne aflam deja pe un „teren instabil” cu mult înainte de izbucnirea atacurilor militare din Iran.
Acum, perspectiva economică se lovește de obstacole noi și mult mai grave. Creșterea prețului la carburanți cu 6% în mai puțin de două săptămâni nu doar că afectează direct buzunarele cetățenilor, dar risca să distrugă și încrederea consumatorilor, un pilon esențial al stabilității economice. Experții avertizează că durata și intensitatea campaniei militare sunt direct proporționale cu daunele economice estimate. O confruntare prelungită ar putea deschide ușa către o nouă criză a costurilor vieții.
Prețurile mai mari la energie amenință să genereze facturi mai mari pentru gospodării, afectând totul, de la gaze și electricitate, până la prețurile alimentelor și mobilierului importat. O resurgență a inflației, chiar dacă ar fi una modestă în comparație cu șocul provocat de războiul din Ucraina, riscă să afecteze puternic cheltuielile, să inhibe creșterea economică și să împingă rata șomajului la cote și mai înalte. Acest scenariu negativ devine cu atât mai plauzibil cu cât presiunile asupra prețurilor ar putea deraila șansele unor noi reduceri ale dobânzilor de referință de către Banca Angliei, instrumentul principal prin care autoritățile monetare pot stimula economia.
Exista, totuși, o „parte plină a paharului”: cu fiecare șoc de preț la energie suportat în ultimii ani, economiile dezvoltate au devenit mai puțin dependente de petrol și gaze și mai eficiente în utilizarea generală a energiei. Astfel, vulnerabilitatea la fluctuațiile bruște ale prețurilor a scăzut considerabil. Cu toate acestea, efectele de unduire ale unui nou conflict pot fi extrem de distrugătoare. Amploarea impactului depinde în totalitate de dacă și cât de mult vor continua să crească prețurile energiei.
În cazul în care conflictul se va susține în timp, economiștii încep să vorbească în șoaptă despre o posibilă reducere a creșterii economice la jumătate din prognoza de 1,1% stabilită de Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) pentru acest an – sau chiar mai puțin. Experții de la Oxford Economics lansează un avertisment și mai sumbru: dacă prețul țițeiului ar urca la 140 de dolari pe baril și s-ar menține la acest nivel pentru câteva luni, economia Regatului Unit ar risca să intre într-o contracție tehnică, adică în recesiune. Cu cât conflictul se prelungește, cu atât preocupările cresc, iar ministrul de finanțe, Rachel Reeves, se va afla sub o presiune imensă de a livra un pachet de sprijin pentru populație.
Totuși, cancelarul va fi extrem de precaută: datoriile masive contractate în urma ajutoarelor de urgență acordate în timpul pandemiei COVID-19 și în timpul ultimei crize energetice nu au fost încă achitate integral. În plus, la momentul actual, scara generală a creșterilor prețurilor la energie nu a atins niveluri de criză. Așa cum a recunoscut chiar Reeves, o deescaladare rapidă a ostilităților ar reprezenta soluția cea mai ușoară (și cea mai ieftină). Reducerea anxietății populației cu privire la viitor ar fi cea mai rapidă metodă de a readuce economia pe o traiectorie pozitivă pe termen scurt.
Într-un context deja fragil, produsele de bază precum untul, ciocolata, cafeaua și laptele au înregistrat creșteri de preț explozive. Urmărind povestea din spate a unui singur produs de pe rafturile supermarketurilor, putem începe să înțelegem complexitatea lanțului de aprovizionare global. Conflictul din Orientul Mijlociu a exercitat o presiune suplimentară asupra costurilor benzinei, facturilor la energie ale gospodăriilor și chiar a prețurilor la alimente. Un sondaj cheie indică faptul că îndoiala printre cumpărători cu privire la perspectivele economiei britanice în următorul an este în creștere. Viteza creșterii prețurilor în Regatul Unit a rămas constantă, conform datelor colectate înainte de începerea războiului SUA-Israel-Iran. Rata dobânzii stabilită de Banca Angliei afectează ratele la ipoteci, credite și economii pentru milioane de oameni, iar orice destabilizare suplimentară poate avea efecte de domino greu de controlat.
Dharshini David: Economia pe un teren instabil chiar înainte de războiul din Iran
