Misiunea Franței la ONU la Geneva a declarat sâmbătă că Statele Unite nu mai reprezintă un „far al drepturilor omului” și că se află izolate alături de Coreea de Nord, Nicaragua, Mali și Rusia. Reacția nu a întârziat să apară: ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a răspuns pe platforma X, afirmând că Franța a votat pentru un șef al drepturilor omului care „a predicat lecții statelor libere și suverane, precum Statele Unite, Regatul Unit și Israel, în timp ce s-a apropiat de cei mai răi opresori ai lumii”.
După ieșirea din sală, reprezentantul alternativ al SUA, Dan Negrea, a declarat în fața Consiliului că delegația americană va continua să părăsească sala până când Franța va renunța la „retorica sa condescendentă și lipsită de respect”. Ambasadorul Franței, Jerome Bonnafont, nu a menționat incidentul în discursul său, spunând că Franța lucrează pentru a păstra independența ONU și capacitatea acesteia de a acționa.
Volker Turk, care a criticat încălcările dreptului internațional comise de Israel și Statele Unite în Palestina și Iran, a fost reales printr-un vot al Adunării Generale a ONU: 144 de voturi pentru, 10 împotrivă și 13 abțineri. Administrația președintelui american Donald Trump a redus finanțarea agențiilor ONU și s-a retras din zeci de entități ale Națiunilor Unite începând cu 2025. De asemenea, Washingtonul a amenințat că își va reevalua implicarea în legătură cu mandatul lui Turk.
Tensiunile dintre Washington și Paris nu se limitează la acest episod. Cele două țări s-au ciocnit și pe tema cheltuielilor NATO, a politicii comerciale și a amenințărilor lui Trump de a ocupa Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membră NATO. Franța, alături de alte state europene, a atras, de asemenea, furia lui Trump pentru refuzul de a participa direct la războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
De ce este important:
Acest incident marchează o escaladare a tensiunilor diplomatice între doi aliați tradiționali, Statele Unite și Franța, într-un moment crucial pentru securitatea globală. Retragerea diplomaților americani din Consiliul de Securitate nu este doar un gest simbolic, ci reflectă o ruptură mai profundă în ceea ce privește viziunile asupra drepturilor omului, multilateralismului și rolului ONU. În contextul războiului din Ucraina și al altor crize internaționale, această fisură între două puteri occidentale majore ar putea submina eforturile comune de a face față agresiunii ruse și de a apăra ordinea internațională bazată pe reguli. De asemenea, evidențiază izolarea tot mai mare a Statelor Unite sub administrația Trump în cadrul forurilor multilaterale, ceea ce ridică întrebări serioase despre viitorul cooperării globale.
