Ahmed Douma, unul dintre liderii de marcă ai insurecției care l-a răsturnat pe Hosni Mubarak, fusese eliberat în urma unei grațieri cu două zile înainte de sosirea în Egipt a premierului britanic de atunci, Rishi Sunak – un gest interpretat de analiști drept o încercare de a îmbunătăți imaginea internațională a Cairo-ului. Însă, de la eliberare, Douma a fost interogat în mod repetat, acuzat și eliberat pe cauțiune, într-un caz care seamănă tot mai mult cu o vendetă personală.
Ultima sa arestare a avut loc în aprilie, după ce a publicat un articol în cotidianul panarab Al-Araby Al-Jadeed, cu sediul la Londra, în care descria condițiile din închisorile egiptene. Potrivit Amnesty International, în perioada detenției preventive, Douma a fost supus unor „condiții restrictive”, inclusiv un număr mai mic de vizite decât permite regulamentul penitenciar și expunerea continuă la o lumină puternică în celulă.
Organizația egipteană pentru drepturile omului (EIPR) a calificat sentința drept „neconstituțională”, subliniind că articolul reflecta experiențele personale ale activistului din închisoare. PEN America a reacționat dur, numind verdictul „rușinos”. „Cazul său face parte dintr-o escaladare a represiunii împotriva scriitorilor în Egipt, unde poemele și articolele sunt folosite în mod obișnuit ca probe în instanță”, a declarat Asma Laouira, responsabila PEN pentru Orientul Mijlociu.
„Reîncarcerarea nedreaptă a lui Ahmed Douma, după un proces inechitabil, este o lovitură devastatoare împotriva dreptului la libertatea de exprimare”, a afirmat Mahmoud Shalaby, cercetător regional al Amnesty International. „Folosirea sistemului judiciar penal ca armă împotriva lui Ahmed Douma și a altor activiști dezvăluie campania necruțătoare a guvernului președintelui al-Sisi de a zdrobi orice disidență pașnică și de a restrânge spațiul civic.”
Shalaby a cerut autorităților egiptene să-l elibereze „imediat și necondiționat” pe Douma, să anuleze sentința motivată politic și să înceteze „utilizarea abuzivă a sistemului judiciar penal împotriva sa”.
Ahmed Douma nu este un nume oarecare în Egipt. În 2011, era unul dintre principalii organizatori ai protestelor din Piața Tahrir. Prima sa condamnare a venit pentru participarea la o demonstrație neautorizată și pentru agresarea polițiștilor – acuzații pe care susținătorii săi le consideră fabricate. Inițial, a primit 25 de ani de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 15 ani, înainte de grațierea prezidențială din 2023.
În 2022, președintele al-Sisi a înființat un Comitet Prezidențial pentru Grațieri, prezentat ca parte a unei inițiative mai ample pentru drepturile omului, care a dus la eliberarea a sute de deținuți politici, inclusiv a cunoscutului activist britanico-egiptean Alaa Abd El-Fattah. Cu toate acestea, organizațiile de drepturi avertizează că numărul persoanelor arestate în aceeași perioadă l-a depășit pe cel al eliberărilor, iar spațiul pentru disidență s-a restrâns dramatic.
„Sentința lui Douma arată realitatea goală a grațierilor prezidențiale – atât a sa, cât și a altora – și semnalează că activiștii eliberați după o detenție îndelungată și abuzivă nu sunt în siguranță față de rearestare”, a subliniat Shalaby.
Cazul Douma nu este izolat. În ultima perioadă, Egiptul a fost criticat pentru o campanie masivă împotriva creatorilor de conținut online: tinere influencări, comici și comentatori sunt încarcerați pe baza unor legi vagi privind „răspândirea de știri false” sau „atacarea valorilor familiale”. Practic, oricine își exprimă o opinie diferită de linia oficială riscă ani de închisoare.
De ce este important:
Condamnarea lui Ahmed Douma arată că promisiunile de reformă ale regimului al-Sisi sunt doar de fațadă. Grațierile selective nu schimbă cu nimic natura represivă a sistemului. Dimpotrivă, ele servesc drept capcană: după eliberare, foștii deținuți sunt monitorizați și reținuți la prima ocazie. Pentru jurnaliști și activiști din întreaga lume, acest caz este un avertisment că lupta pentru libertatea presei și a exprimării este departe de a fi câștigată în Egipt. Iar comunitatea internațională, care a aplaudat grațierile din 2023, trebuie să realizeze că acestea nu au fost decât o diversiune – realitatea din teren este mult mai sumbră.
