Henry Nowak, un bărbat în vârstă de 34 de ani, a fost ucis pe 12 martie 2025, în apropierea locuinței sale din orașul Luton, în sud-estul Angliei. Potrivit anchetatorilor, Nowak a fost înjunghiat fatal în urma unei confruntări cu un grup de tineri. Poliția din Bedfordshire a anunțat arestarea a trei suspecți, toți cetățeni britanici de origine pakistaneză. În urma decesului, pe rețelele de socializare au apărut rapid postări ale unor activiști de extremă dreaptă, care susțineau că poliția a tratat cazul cu „prea multă delicatețe față de suspecți” și că autoritățile ar fi ascuns informații din teama de a nu fi acuzate de rasism.
Unul dintre cei mai vocali critici a fost Tommy Robinson, fondatorul organizației English Defence League, care a publicat un videoclip pe platforma X (fostă Twitter) în care afirmă: „Henry Nowak a fost ucis de o bandă de imigranți, iar poliția nu face nimic pentru că se teme să nu fie acuzată de discriminare. Asta este «poliția cu două standarde» – dacă victima e albă, nu contează. Sistemul ne trădează pe noi, britanicii albi.” Videoclipul a strâns peste 2 milioane de vizualizări în primele 24 de ore și a generat valuri de comentarii xenofobe.
Starmer a răspuns dur: „Este complet inacceptabil ca o tragedie umană – uciderea unui om – să fie folosită pentru a răspândi ură și dezinformare. Poliția lucrează cu profesionalism, iar ancheta este în curs. Orice sugestie că există un tratament preferențial bazat pe etnie este o minciună care nu face decât să alimenteze tensiunile”. Premierul a făcut apel la toate partidele politice să condamne astfel de afirmații și a anunțat că guvernul va intensifica monitorizarea discursurilor instigatoare la ură pe internet.
Cazul Henry Nowak a devenit rapid un simbol în dezbaterea privind așa-numita „poliție cu două standarde” – un concept promovat de mișcări populiste de dreapta, potrivit căruia poliția britanică ar trata diferit infractorii în funcție de rasa victimei sau a suspectului. Deși nu există dovezi credibile care să susțină această teorie, ea a câștigat teren după mai multe incidente mediatizate, precum uciderea fetiței de 9 ani Olivia Pratt-Korbel (2022) sau atacurile cu cuțitul din Southport (2024). Sociologii atrag atenția că astfel de narațiuni sunt alimentate de algoritmii rețelelor sociale, care favorizează conținutul controversat.
Poliția din Bedfordshire a publicat un comunicat în care respinge acuzațiile: „Toate arestările au fost efectuate conform procedurilor standard, iar investigația este condusă de un ofițer superior independent. Nu există niciun indiciu că factori precum rasa sau originea etnică ar fi influențat modul de lucru al anchetatorilor”. Comunicatul nu a convins însă criticii, care au organizat un protest spontan în fața secției de poliție din Luton, la care au participat aproximativ 200 de persoane – majoritatea simpatizanți ai extremei drepte, dar și câțiva localnici indignați.
Fratele victimei, Mark Nowak, a făcut o declarație publică prin intermediul avocatului său: „Suntem devastați de pierderea lui Henry și nu dorim ca memoria lui să fie folosită pentru scopuri politice. Ceea ce ne dorim este ca justiția să-și urmeze cursul, iar cei vinovați să fie pedepsiți. Nu avem nevoie de proteste și ură, avem nevoie de liniște și respect”. În ciuda acestui apel, mai multe conturi de Telegram asociate mișcării „Patriots of Britain” au început să promoveze o campanie de strângere de fonduri pentru familia Nowak, sub pretextul că „poliția nu îi ajută”.
Analiștii politici consideră că acest caz ilustrează o strategie bine pusă la punct a extremei drepte britanice, care exploatează evenimente tragice pentru a câștiga capital politic. Profesorul Tim Bale, de la Universitatea Queen Mary din Londra, explică: „Astfel de incidente sunt perfecte pentru retorica populistă: o victimă albă, suspecți din minorități, o presupusă lipsă de acțiune a autorităților. Nu contează că nu există dovezi, ceea ce contează este impactul emoțional. Și, din păcate, funcționează – sondajele arată că 34% dintre britanici cred că există un tratament diferențiat al poliției în funcție de rasă”.
Guvernul britanic a anunțat că va prezenta săptămâna viitoare un proiect de lege pentru combaterea dezinformării online, care va include sancțiuni mai dure pentru platformele care nu elimină conținutul instigator la ură în termen de 24 de ore. Criticii spun însă că măsura este tardivă și că, în lipsa unei educații media solide, fenomenul va continua.
De ce este important:
Acest caz evidențiază o tendință îngrijorătoare în societatea britanică – instrumentalizarea tragediilor individuale de către grupări extremiste pentru a alimenta tensiuni rasiale și a submina încrederea în instituțiile democratice. Dacă astfel de narațiuni nu sunt contracarate cu date factuale și cu o comunicare publică responsabilă, riscul este ca ura să se transforme în violență reală, iar coeziunea socială să fie grav afectată. De asemenea, cazul arată cum dezinformarea virală poate face mai mult rău decât crima însăși, transformând o comunitate îndoliată într-un câmp de bătălie politic.
